Rusoaica este capodopera lui Gib I. Mihaescu… o carte europeana, o contributie care depaseste hotarele literaturii noastre. Prin simbolismul ei implicit, ea imbogateste nu numai literatura nationala de care e legata prin limba, dar insasi literatura continentala, prin adevarul general omenesc… Serban Cioculescu Revista Fundatiilor Regale, dec. 1935
…Trebuie evitata o neintelegere daunatoare: creatia lui Gib Mihaescu, romanele mai ales, sunt un caz fericit de exagerare fecunda. Scriitorul complica si exagereaza din nedomolita curiozitate” (cuvintele ii apartin). Pentru prozator opera este o alta realitate posibila, asa cum pagina de literatura este un alt univers alaturi de viata propriu-zisa”. Din acest punct de vedere Rusoaica, cel mai bun roman al lui M., e in multe privinte exemplar. Scriitori romani – Mic dictionar Ed. stiintifica si enciclopedica, 1978
„… O pipaiam sub vraja acestui sentiment divin si-i striveam sanii, apasand-o sub pieptii bine vatuiti ai vestonului meu. Ii sarutam parul cu schpiri portocalii care, seara, sub lumina becurilor, se aprindea indata de acel straniu si minunat rosu aprins, ii sarutam nasucul ei obraznic si-i simteam pe genunchi caldura coapselor pline, ii mangaiam alene fluierele picioarelor subtiri, singurele de care aveam regretul ca nu sunt ceva, ceva inca mai lungi. Ca sa fie pentru mine Rusoaica intreaga din gandurile mele. Sa semene, sa se apropie de Rusoaica intreaga din gandurile mele. Dar pentru asta, hm… mi se parea ca si iubirea care-o mistuie ar fi putut sa se arate altfel, nu stiu cum… Dupa spita tatalui si dupa spita mamei, Marusea era rusoaica sadea… si, totusi, pentru mine, ea nu era decat o basarabeanca. Pe cand Rusoaica pe care o asteptam, Rusoaica din visurile mele… Doamne, ce distanta… ”
…Trebuie evitata o neintelegere daunatoare: creatia lui Gib Mihaescu, romanele mai ales, sunt un caz fericit de exagerare fecunda. Scriitorul complica si exagereaza din nedomolita curiozitate” (cuvintele ii apartin). Pentru prozator opera este o alta realitate posibila, asa cum pagina de literatura este un alt univers alaturi de viata propriu-zisa”. Din acest punct de vedere Rusoaica, cel mai bun roman al lui M., e in multe privinte exemplar. Scriitori romani – Mic dictionar Ed. stiintifica si enciclopedica, 1978
„… O pipaiam sub vraja acestui sentiment divin si-i striveam sanii, apasand-o sub pieptii bine vatuiti ai vestonului meu. Ii sarutam parul cu schpiri portocalii care, seara, sub lumina becurilor, se aprindea indata de acel straniu si minunat rosu aprins, ii sarutam nasucul ei obraznic si-i simteam pe genunchi caldura coapselor pline, ii mangaiam alene fluierele picioarelor subtiri, singurele de care aveam regretul ca nu sunt ceva, ceva inca mai lungi. Ca sa fie pentru mine Rusoaica intreaga din gandurile mele. Sa semene, sa se apropie de Rusoaica intreaga din gandurile mele. Dar pentru asta, hm… mi se parea ca si iubirea care-o mistuie ar fi putut sa se arate altfel, nu stiu cum… Dupa spita tatalui si dupa spita mamei, Marusea era rusoaica sadea… si, totusi, pentru mine, ea nu era decat o basarabeanca. Pe cand Rusoaica pe care o asteptam, Rusoaica din visurile mele… Doamne, ce distanta… ”
Codul cartii: GRA978-606-695-033-6
