Violarea libertatii de exprimare

Din Cuprins:

– Neexecutarea hotararilor judecatoresti interne prin prisma articolului 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului – o noua perspectiva

– Aprecieri sintetice

– Instructiuni practice. Cererea de satisfactie echitabila

– Observatiile Guvernului Romaniei cu privire la admisibilitatea si temeinicia cererii

– Raspuns la „Observatiile” Guvernului

– Curtea Europeana a Drepturilor Omului

– Actiunea Frasila si Ciocirlan c. Romaniei

– Frasila, dusmanul Romaniei

– Lectia de la Strasbourg

– Libertatea presei: un lucru pentru care merita sa te lupti

Dupa 1990, am trait sentimentul ca ne mai nascusem o data si ca puteam lua totul de la capat, in orice directie. Am experimentat atunci acest lucru, si eu, neingradit, prin intermediul primei televiziuni private din Moldova (Tele’M Iasi) si al primei televiziuni din Piatra Neamt (Tele’M Piatra Neamt). Erau vremuri in care subiectele puteau fi abordate total, ceea ce putea duce si la o lipsa de precautie, vecina, poate, cu inconstienta. Dovada stau douazeci si sase de procese carora, ulterior, a trebuit sa le fac fata. Asa cum a constatat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, eu m-am luat „la tranta”, pur si simplu, cu un sistem care nu functiona, nu numai la Piatra Neamt, dar niciunde in Romania. Cu siguranta ca sentinta favorabila pronuntata de CEDO este si rezultatul direct al curajului meu, acela de a duce atatea procese pana la capat. Pe de alta parte, ea este oarecum tardiva, atat timp cat revenirea mea in presa s-a facut pe alte cai, diferite de cele initiale, ramase pierdute pentru totdeauna!

Victoria de la CEDO imi da, insa, certitudinea ca nu am trait degeaba noua ani: am scris cinci carti si mi-am consolidat statutul de om de presa care a ales libertatea de a fi ziarist. Dar sentinta aceasta nu mi-a oferit si certitudinea suportului economic atat de necesar in domeniul media. Decizia CEDO ar putea, insa, sa-i incurajeze pe toti cei care, acum, si-ar dori sa aleaga acelasi drum.
 

Sunt un invingator, multumit de ceea ce am facut! Traiesc cu speranta ca altii vor avea o soarta mai buna, tocmai pentru ca s-a consumat un precedent. El impune, dupa cum afirma insasi Curtea Europeana, ca „statul trebuie sa protejeze presa de presiunea baronilor locali”. Astazi, odata cu migrarea definitiva a patronatului de media in zona puterii politice, au aparut noi provocari si, din nefericire, nu mai exista sansa ca un simplu om, ca mine, de exemplu, sa initieze un proiect de televiziune. De ce? Veti gasi adevaratele motive chiar in aceasta carte. – Petru Frasila