In plan vertical, planul ridicarii noastre de la sol, diagonala este directia pe care trupul stapanit de pamant nu o poate lua, ci doar gandul acesta cu atat mai inaripat, cu cat ii este mai cunoscuta greutatea trupului (vezi deltaplanul); incat, am putea spune, ca tocmai analiza plumbului din noi elibereaza gandul pe diago-nala zborului fara oprire cel tulburat de «gandul catre» porneste; porneste – gandul il poarta – ca mirare, ca dor, ca sete de cunoastere, ca dragoste; directia lui e sageata intre zidul conventiilor ce lasa in urma si harta lumii ce-i sta la picioare.
