Adultii astia!

Claire si Matt au divortat, dar, la un moment dat, au hotarat ca fiicei lor i-ar prinde bine sa petreaca un Craciun „normal”, in familie. Niciunul nu mai are habar a cui a fost ideea sau cine a propus sa ii invite si pe noii lor parteneri. Cert e ca Matt a venit cu iubita lui, Alex cea haioasa, desteapta si extrem de rabdatoare, iar Claire l-a adus pe Patrick, un atlet care se antreneaza pentru triatlon si e numai bun de insuratoare. Iar fiica lor, Scarlett, l-a luat cu sine pe prietenul ei imaginar, Posey, care-i un… iepure. Asa ca s-au trezit blocati toti cinci (sau sase?) intr-o vacanta plina de „activitati amuzante” pe care cei mari le suporta doar strangand din dinti, band vartos dupa ce o trimit pe Scarlett la culcare si dezvaluind secrete mult prea personale din trecut. Si, cu toate ca si-au propus cu totii sa se poarte „ca niste oameni in toata firea”, „ca niste adulti responsabili”, in curand, vacanta lor, transformata intr-un adevarat butoi cu pulbere, ia sfarsit acolo unde incepe povestea cartii: cu un telefon dat la Salvare si sosirea unei ambulante la parcul de vacanta Happy Forest, langa grota lui Mos Craciun, peste drum de locul de fumat al spiridusilor…

Experienta m-a invatat ca acele carti din cititul carora ti-e cu adevarat greu sa te opresti sunt foarte, foarte rare. Ei bine, aceasta este una dintre ele, o comedie de moravuri contemporane originala si extrem de inteligenta! – Daily Mail

Grozav de amuzanta! – Good Housekeeping

O comedie care taie-n carne vie! – Sunday Mirror

Fragment din romanul „Adultii astia!” de Caroline Hulse:

„Patrick incetini la intersectie si vira la stanga.

Nu era corect. Patrick chiar nu fusese pregatit pentru discutia asta.

N-avea cum – sub nicio forma – sa fi fost Matt cel care se despartise de Claire. Puteai sa tintesti mai sus de nasul tau sau sa sa tintesti mult mai sus. Claire era cu vreo 17 niveluri deasupra lui Matt.

Deci Matt mintise. Si asta era o problema.

Pentru ca, daca Alex isi dadea seama de asta si de aici rezultau probleme in weekendul asta, ar fi ajuns sa fie vina lui Patrick. In ultima vreme, cu Claire, totul ajungea sa fie vina lul Patrick.

Ar fi fost vina lui Patrick chiar si daca Matt era cel care mintea. Si cum putea sa fie corect asa ceva?

Patrick simtea incordarea in gat in asteptarea unei discutii care inca nu avusese loc. Isi roti de cateva ori umerii inainte si inapoi.

Weekendul deja nu mergea asa cum planuise el. Claire abia ii vorbea. Parea ca se epuizase deja toata bunavointa de care ar fi trebuit sa se bucure pentru ca-si petrecea weekendul cu copilul ei in loc sa fie cu ai lui. Si asta nu era in regula. Pentru ar fi trebuit sa se bucure de o gramada de bunavointa din acest motiv.

Si mai erau de luat in considerare si Nikola si panda. (Nu, nu panda. Apropierea nestiuta, plina de bune intentii. Ceea ce era – – obiectiv vorbind – cu totul altceva.)

Patrick se intoarse sa se uite la Alex. Parea sa fi adormit pe locul pasagerului.

Macar nu mai vorbea.

Patrick simti cum roseste la gandul intrecerii din cursul diminetii. Era un om corect, si era vina lui. Poate ca el incepuse, dar macar nu fusese el cel care lovise un copil in fata. Ceea ce ii oferea macar o bucatica de superioritate morala.

Weekendul asta nu mergea asa cum fusese planuit. Tot nu avusese ocazia sa-i spuna lui Claire ca se inscrisese la Ionman – si, prin „ocazie”, voia sa spuna ca nu „identificase o ocazie sa-i spuna cand stia ca nu s-ar fi suparat”. Cu cat lasa sa treaca mai mult timp, cu atat avea sa fie o problema mai mare.”