Costache Negruzzi exista in constiinta publicului cititor gratie nuvelei romantice Alexandru Lapusneanul. Nu exista, de altfel, in proza romaneasca vreun alt text care sa reuseasca o mai echilibrata dozare a observatiei psihologice, a sociologiei mul-timilor, a teatralitatii gesturilor. Dincolo de caracterul ingrosat romantic al eroului central, geniul raului se manifesta cu o suma de gesturi patetice, contradictorii, animate toate de o singura tulburare majora: betia puterii.
