Altruismul eficient. Ghid pentru o viata traita in mod etic

Altruismul eficient e cladit pe ideea simpla, dar profunda conform careia a trai o viata pe deplin etica implica a face „cat mai mult bine cu putinta”. O astfel de viata necesita o viziune lipsita de sentimentalism asupra daruirii caritabile: pentru a merita sa primeasca sprijinul nostru, o organizatie trebuie sa poata demonstra ca va face mai mult bine cu banii sau cu timpul nostru decat ar face-o alte optiuni care ne stau la dispozitie. Peter Singer ne prezinta o serie de oameni remarcabili care isi restructureaza viata conform acestor idei si ne arata ca a trai in mod altruist duce adeseori la o mai mare implinire personala dedt a trai pentru sine.
PETER SINGER a fost desemnat, in 2005, de catre revista Time unul dintre cei 100 cei mai influenti oameni din lume. Este cunoscut in special pentru munca sa privind etica modului in care tratam animalele, pentru critica sa controversata legata de doctrina sanctitatii vietil in bioetica si pentru scrierile despre obligatia celor instariti de a-i ajuta pe cei care traiesc in saracie extrema. A devenit cunoscut pe plan international dupa publicarea cartii Animal liberation (Eliberarea animalelor), in 1975. Cartea a fost inclusa in 2011 de catre Time in lista sa a celor mai bune carti de nonfictiune publicate in limba engleza de la infiintarea revistei, in 1923.
Traducere din limba engleza de Carmen Ardelean.

Fragment din volumul „Altruismul eficient. Ghid pentru o viata traita in mod etic” de Peter Singer:
„In secolul al XVIII-lea, David Hume, acel observator atat de perspicace al fiintei umane, scria: „Nu exista pasiune mai mare in mintea omului decat dragostea de oameni, pur si simplu ca atare, independent de calitatile personale ale oamenilor respectivi, de serviciile aduse sau de legatura lor cu noi”. Dupa mai bine de un secol, modul in care Darwin a inteles evolutia omului a oferit o baza stiintifica observatiei facute de Hume. Stim ca suntem rezultatul unui lung proces de selectie genetica prin care au fost eliminati cei care erau incapabili sa supravietuiasca, sa se reproduca si sa aiba urmasi supravietuitori. Dragostea fata de cei cu care „avem o legatura”, adica rudele noastre, se explica usor prin modul in care intelegem evolutia, deoarece sustine supravietuirea genelor identice cu ale noastre. Dragostea fata de cei cu care ne aflam intr-o relatie de cooperare sau care, in acceptia lui Hume, ne ofera „servicii” este explicabila, deoarece aceste relatii sunt benefice pentru cei implicati. E posibil insa ca procesul de evolutie sa-i elimine pe cei care ii iubesc si ii ajuta pe toti oamenii la fel ca pe propriile rude sau la fel ca pe cei cu care se afla intr-o relatie reciproc avantajoasa.
Frans de Waal, care si-a petrecut intreaga viata observand comportamentul social al rudelor noastre non-umane celor mai apropiate, evidentiaza faptul ca e posibil ca moralitatea sa se fi dezvoltat in cadrul grupurilor, impreuna cu capacitatea conexa de a rezolva conflicte, de a colabora si de a imparti bunurile. Totusi, aceasta notiune nu duce spre acel tip de altruism universal pe care il practica altruistii eficienti. Din contra, asa cum arata de Waal: „O caracteristica universala a oamenilor este aceea ca ii trateaza pe cei din afara mult mai rau decat pe membrii comunitatii din care fac parte; de fapt, cu greu se poate spune ca regulile morale se aplica in afara comunitatii”. Doi alti sustinatori puternici ai selectiei de grup percepute ca factor-cheie in evolutia altruismului, Elliott Sober si David Sloan Wilson, scot in evidenta acelasi lucru: „Selectia de grup favorizeaza amabilitatea in cadrul grupului si rautatea fata de alte grupuri”.”