Volumul de fata gloseaza postmodern asupra statului in schimbare al arhitecturii intr-o lume a imaginii fara profunzime, a nevrozelor milenariste, a crizei generalizate. Un exceptional volum de meditatie filosofica asupra locului si rolului – mereu in schimbare – ale unei arte care, in aceasta criza, este parte deopotriva a problemei si a solutiei. intr-o era a estetizarii, tocmai aspectele sumbre ale vietii genereaza un raspuns atat de paradoxal, in aparenta, in masura in care orice este initial neatragator poate fi cu usurinta apreciat ca atragator din punct de vedere estetic. intr-o epoca in care industrializarea devine sic, in care fostele fabrici sunt transformate in apartamente si cand incaltamintea industriala si salopetele sunt tratate ca piese la moda, ceea ce este sumbru si aspru pare sa se lase estetizat.
