„Cu-aceleasi sentimente, in schimb, si autorii,
Daca le cade piesa, sustin ca-s prosti actorii.”
Al.O. (Pastorel) Teodoreanu (1894-1964)
din poezia „Speech”
Intalnirea surpriza, dupa 50 de ani, dintre doi fosti prieteni, redeschide o rana, pe care o credeau inchisa. Aceasta regasire are loc intr-un spital, unde cei doi sunt internati si obligati sa imparta aceeasi camera. Sentimentele se transforma in urma evenimentelor care au loc.
Sarbatorirea celor 26 de ani scursi de la fuga din Romania la viata refacuta in occident este tulburata de ratacirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai tanar din familie. Acesta devine sub influenta unui imam, musulman, care doreste sa lupte in asa-zisul stat islamic.
Iubirea este un lucru foarte mare scria o fetita in jurnalul ei intim. Dar, cateodata, ea este atat de mare, incat inima devine cheia fericirii, din calea careia trebuie eliminata orice piedica. Elibereaza crima, oare, orice obstacol?
Pater noster, rugaciunea noastra cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind alaturi de el pe cei doi fii ai sai, el organizeaza mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirma aceste succese care se dovedesc ca nu erau cele mai literare.
Fragment din carte:
„PROFESORUL DOCTOR:
Aveti si de ce, Domnule profesor! Rezultatele sunt pozitive, tratamentul pe care vi l-am recomandat ultima oara a dat rezultate bune si, deci, el trebuie continuat pana la controlul urmator.
EMIL: Peste sase luni, ca de obicei?
PROFESORUL DOCTOR: Chiar peste noua luni, daca nu intervine ceva neprevazut, intre timp. V-am mai spus, la cea mai mica durere de inima, veniti urgent sa vedem ce s-a intamplat si ce trebuie sa. facem.
EMIL: Deci, tot cu medicamentele de pana acum?
PROFESORUL DOCTOR: Daca si-au facut datoria, nu vad de ce le-am schimba… Deci, va facem formele de iesire si sunteti din nou liber, pentru lucrarile Dumneavoastra. Domnisoara, pe care o cunosc, a venit sa va ia, nu?
EMIL: Nu. Pentru plecare, ma descurc singur. A venit doar sa-mi aduca noi vesti despre lucrarile noastre.
PROFESORUL DOCTOR: Foarte bine, foarte bine!… Cu Dumneavoastra, Domnule Eftimiu, e ceva mai complicat. Asa cum ma asteptam, rinichii Dumneavoastra sunt tare-tare obositi… ca sa spunem asa. Insuficienta renala cronica. ”
Daca le cade piesa, sustin ca-s prosti actorii.”
Al.O. (Pastorel) Teodoreanu (1894-1964)
din poezia „Speech”
Intalnirea surpriza, dupa 50 de ani, dintre doi fosti prieteni, redeschide o rana, pe care o credeau inchisa. Aceasta regasire are loc intr-un spital, unde cei doi sunt internati si obligati sa imparta aceeasi camera. Sentimentele se transforma in urma evenimentelor care au loc.
Sarbatorirea celor 26 de ani scursi de la fuga din Romania la viata refacuta in occident este tulburata de ratacirea fiului lor de 17 ani, Chris, cel mai tanar din familie. Acesta devine sub influenta unui imam, musulman, care doreste sa lupte in asa-zisul stat islamic.
Iubirea este un lucru foarte mare scria o fetita in jurnalul ei intim. Dar, cateodata, ea este atat de mare, incat inima devine cheia fericirii, din calea careia trebuie eliminata orice piedica. Elibereaza crima, oare, orice obstacol?
Pater noster, rugaciunea noastra cea de toate zilele, poate deveni, pentru un renumit scriitor, baza succeselor sale. Reunind alaturi de el pe cei doi fii ai sai, el organizeaza mai multe afaceri, care se dovedesc rentabile. Interviul luat de o redactoare de la televiziune confirma aceste succese care se dovedesc ca nu erau cele mai literare.
Fragment din carte:
„PROFESORUL DOCTOR:
Aveti si de ce, Domnule profesor! Rezultatele sunt pozitive, tratamentul pe care vi l-am recomandat ultima oara a dat rezultate bune si, deci, el trebuie continuat pana la controlul urmator.
EMIL: Peste sase luni, ca de obicei?
PROFESORUL DOCTOR: Chiar peste noua luni, daca nu intervine ceva neprevazut, intre timp. V-am mai spus, la cea mai mica durere de inima, veniti urgent sa vedem ce s-a intamplat si ce trebuie sa. facem.
EMIL: Deci, tot cu medicamentele de pana acum?
PROFESORUL DOCTOR: Daca si-au facut datoria, nu vad de ce le-am schimba… Deci, va facem formele de iesire si sunteti din nou liber, pentru lucrarile Dumneavoastra. Domnisoara, pe care o cunosc, a venit sa va ia, nu?
EMIL: Nu. Pentru plecare, ma descurc singur. A venit doar sa-mi aduca noi vesti despre lucrarile noastre.
PROFESORUL DOCTOR: Foarte bine, foarte bine!… Cu Dumneavoastra, Domnule Eftimiu, e ceva mai complicat. Asa cum ma asteptam, rinichii Dumneavoastra sunt tare-tare obositi… ca sa spunem asa. Insuficienta renala cronica. ”
Codul cartii: CIE978-606-594-519-7
