Fenomenul este o notiune extrem de bogata si, in acelasi timp, deosebit de restrinsa. Fenomenul face sa apara varietatea infinita a fiintarii, el face accesibila diversitatea realului de fiecare data in mod diferit; in acelasi timp, el nu este aceasta bogatie, ci doar deschiderea sa prima sau ceea ce ii constituie sensul si temeiul. Perspectiva specifica pe care am abordat-o aici consta in a clarifica rolul pe care subiectul il joaca in orice fenomenalizare. Am vazut ca subiectul nu este un simplu spectator in fata a ceea ce apare (ceea ce i-ar fi redus functia la un simplu martor exterior), ci el intra in structura insasi a fenomenalitatii. (Alexander Schnell)
