E usor sa te bati cu pumnul in piept ca iubesti Romania. E simplu sa-ti cumperi un fular in culorile tricolorului rosu, galben si albastru si sa iesi in piata de 1 Decembrie, la un pahar de vin gratis. E comod sa te certi in diferite grupuri pe Facebook cu nenorocitii care nu iubesc trupul patriei mama si-l pangaresc. E la indemana sa-ti lipesti pe manseta o eticheta care urla ca romanii sunt frumosi. E confortabil sa te impaunezi cu reusitele altor romani, altii decat tine fie ca vorbim despre filme romanesti premiate in lume, fie ca vorbim despre o echipa de fotbal sau niste liceeni olimpici la matematica. E ideal sa spui, de acasa, din fotoliul tau, scuipand o coaja de samanta pe covor: E buni, domle, e romani de-ai nostri! Dar, de fiecare data cand esti tentat sa spui asta, pune-ti si intrebarea: cand am facut, cu adevarat, ceva real si personal PENTRU Romania?
