Crede-ma cand mint

Claire Wright e disperata. Englezoaica, studenta la actorie in New York si fara viza de rezident, accepta singura slujba pe care o poate obtine: sa lucreze pentru o firma de avocati care se ocupa de divorturi si sa agate soti infideli prin barurile hotelurilor. Insa la un moment dat jocul se schimba. Cand unul dintre barbatii pe care-i agatase devine suspect in anchetarea unei crime, politia ii cere lui Claire sa-si foloseasca talentele de actrita pentru a-l face sa marturiseasca. De la inceput, ea pune la indoiala rolul pe care i se cere sa-l joace: Este Patrick Fogler un criminal? Sau exista in tot acest aranjament lucruri care nu i se spun? Claire isi va da seama curand ca joaca cel mai periculos rol al vietii ei.
 

Plina de actiune… O carte impresionanta pentru cititorii carora le-a placut paranoia din Femeia de la fereastra de A.J. Finn sau naratoarea instabila din Fata din tren de Paula Hawkins. – Library Journal
 

Un thriller intunecat si de neuitat… O evocare superba a unor emotii conflictuale, acest roman va va tine cu sufletul la gura pana la sfarsit. – Daily Mail
 

O lectura convingatoare… redefineste conceptul de naratoare instabila… o interpretare consistenta, nuantata, foarte literara a temei din Fata disparuta. – Booklist
 

Delaney creeaza o serie de rasturnari de situatie demne de o cursa in roller coaster. – Publishers Weekly

Un thriller care da dependenta… merita sa fie unul dintre marile succese ale anului. – Daily Express 

Fragment din volumul „Crede-ma cand mint” de J.P. Delaney:

„Crima e pe prima pagina a tuturor ziarelor. De acolo e preluata de bloggeri si comentatori, fiecare cu alta teorie despre cele intamplate. Prima directie pe care merg este ca a fost un jaf care n-a iesit cum trebuie. Acum cativa ani, o banda inarmata dadea lovituri in apartamente scumpe din hotelurile din Midtown, jefuind clientii sub amenintarea armelor. Insa membrii ei sunt toti in inchisoare, si de atunci incoace n-au mai fost jafuri in hotelurile din Manhattan. Cu toate acestea, se discuta mult pe retelele sociale despre efectele ultimului incident asupra turismului. Vizitatorii sunt sfatuiti sa nu deschida usa camerei de hotel decat cu lantul de siguranta.

Curand, atentia se muta asupra Stellei. Ce cauta o femeie care locuieste in oras, in Morningside Heights, intr-un hotel aflat la mica distanta de casa? Sunt doua teorii: una e ca s-a certat cu sotul, iar a doua, ca astepta un amant. Mai sunt si zvonuri despre o suma mare furata din apartamentul de hotel, pe care politia refuza sa le confirme ori sa le dezminta.

Camerista care a gasit cadavrul, Consuela Alvarez, i-a spus unui reporter ca incaperea arata ca si cum fi fost un fel de lupta. Trupul Stellei fusese lasat pe pat, acoperit cu un cearsaf, a zis ea. Plangand, Consuela a descris capul ca „zdrobit – groaznic – atata sange”.

Se pare ca la televiziunea cu circuit inchis a hotelului n-a aparut nimic folositor.

Treptat, cele doua teorii au inceput sa se combine. Stella astepta un amant si se indepartase de sot. De aceea a omorat-o, era implicatia.

Fireste, eu stiu ca nu poate fi asa. Stella statea la acel hotel doar ca sa pot eu sa-l ispitesc pe Patrick. Si orice probleme or fi avut ei doi, el nu era pregatit sa-i fie necredincios, lucru care sugera ca Patrick, cel putin, credea ca acele probleme pot fi rezolvate. Insa si politistii stiau asta. Tot asteptam ca ei sa curme speculatiile spunandu-le jurnalistilor despre mine, dar, din cine stie ce motiv, n-au facut-o. Si nici nu m-au cautat ca sa-mi puna intrebari.

Le-am spus catorva prieteni ca in seara aceea am fost cu Stella Fogler, dar numai catorva. Ultimul lucru pe care mi-l doream era ca activitatile mele independente sa apara pe vreun blog. In orice caz, nu pot satisface pofta de detalii sangeroase a prietenilor, pentru ca nu le cunosc. Sunt la fel de mult in ceata ca toti ceilalti.”