Venise in Normandia pentru ca simtea ca acasa nu mai are nimic de facut. Pictase casele mai acatarii mereu pe inserat – malurile fluviului – din stanga, si din dreapta, si de pe pod… Catedrala, si in amurg, si in lumina lunii…gata asta era tot! Chipuri de oameni n-ar fi zugravit nici amenintat de inchizitie!
…Lucian Ciuchita! Un om, un crez, un literat de exceptie… Un roman atat pentru cititorii romani, cat si pentru cei francezi. O poveste minunata! Multumesc, Lucian, pentru colaborarea pe care mi-ai oferit-o atatia ani si mult succes editorial! – Gabriel Alexandru Ionescu, Istoric
Oricum toti oamenii sunt, intr-un fel sau altul, urati; daca ii pictez eu, vor fi de-a dreptul hidosi… Mai bine as picta fluturi albi care zboara spre soare… Imi ajung orizonturile si epavele, stancile si plajele innamolite de la Mont Saint-Michel… Desi, daca ma gandesc mai bine, ar fi timpul sa ma apuc de un peisaj de iarna in care ninge cu fluturi mari, albi, stralucitori… – Fragment din romanul Cutitele rosii
Codul cartii: ADR978-606-765-100-3
