„Prezenta cercetare are drep obiectiv incercarea de a demonstra apartenenta „paignionului”, specie de mica intindere a literaturii grecesti, la sfera expresivitatii comice si apropierea acestuia, prin structura intentionalitate, de alte forme similare din spatiul spiritualitatii europene.” (Autoarea)
Fragment din volum:
Fragment din volum:
Ca si in cazul eroului Odiseu, aventurile lui Heracles par sa fi devenit foarte devreme, catre sfarsitul secolului al VI-lea si inceputul celui de-al V-lea secol, subiectul predilect al comediografilor greci, dar meritul de a-i fi conturat trasaturile de personaj vesnic flamand, insetat de vin si plin de porniri lubrice revine lui in special lui Epicharm din Sicilia, secondat indeaproape de Cratinos.
Judecand dupa frecventa si continutul scenelor consacrate eroului Heracles in ceramografia epocii, s-ar parea ca personajul, familiar numit Herullos in drama satirica, evolueaza mai degraba pe linia comediei, decat pe aceea conceputa de fantezia eroica, de la care pastreaza doar reperele fundamenale (situatii, personaje) strict necesare desfasurarii actiunii.
In dramele satirice ramase de la Sofocle, avand ca subiect copilaria eroului (Herakleiskos: Micul Heracles) sau coborarea in Infern (Herakles epi Tainaro: Heracles la capul Tainaros), acesta este deja investit cu unele trasaturi de comportament comic. De pilda, inainte de a cobori in lumea subpamanteana, spre a-l aduce la lumina pe cainele Cerberos, Heracles se opreste in preajma renumitei porti de intrare in Hades Psychopompeiona si culege grijuliu cateva lemne, gandindu-se, probabil, la focul necesar pregatirii pranzului, de care un mancau redutabil ca el nu se poate lipsi, lasand, pentru o vreme, pe planul al doilea intreprinderea eroica.
Atributele sale de erou-salvator, calitate in care apare si in cateva piese din creatia lui Euripide Theristai: Satirii seceratori, Syleus, Busiris faciliteaza inserarea de catre autor a motivului satirilor-prizonieri” specific dramei satirice, oricum strain ciclului de legende despre Heracles.
Dramele euripideice, construite pe schema generala, semnalata deja, a confruntarii eroului cu o creatura malefica, reprezentata, de asta data, de doi stapani tiranici (Litierses, Sileus) sau de un rege egiptean antropofag (Busiris), nu anuleaza, ci, dimpotriva, mentin caracterul justitiar al ispravilor eroului.”
Codul cartii: TRA978-606-664-694-9
