incepand cu Gradina magistrului Thomas (1995), care reprezinta debutul sau editorial, stefan Borbély se recomanda ca un critic eliberat de marotele locale, dezinhibat de complexe endemice si dotat cu o deschidere hermeneutica in care referintele creative principale par a fi acelea germane (Nietzsche, Freud, Jung, Kafka, Hermann Hesse si Thomas Mann). Autorul tezei de doctorat De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (publicata sub forma de carte in 2001) reuseste sa depaseasca handicapul speculativ atat de flagrant pentru critica noastra postbelica, ramasa la stadiul unui orizont de asteptare provincialist, in imposibilitate de a lua contact cu ideile critice din alte parti si a se sincroniza normal cu demersul interdisciplinaritatii. Alonja deschiderii comparatiste, ca si apetitul trairii nietzscheene a ideilor fac din stefan Borbély o personalitate critica in expansiune. El este un hermeneut de descendenta eliadista care cerceteaza topologia aurorala a umanitatii, subsumand-o categoriei eroicului, in perimetrul careia se pot decela fundamentele culturii si civilizatiei mediteraneene. Prin opera de cercetator si culturolog avizat, stefan Borbély este un exemplu important de integrare a criticii noastre postdecembriste in sfera hermeneuticii europene.
Marin Mincu (2009)
