Destin in spirala

„Un crescendo uimitor al lui Sergiu Hategan in cel de-al doilea volum „Destin in spirala”, readuce curajul abordarilor tematice din „Revelatio. Cautarile eului liric”, primul sau volum de versuri. Adolescenta a parcurs „timpul recoltei”, a depasit frica de propria identitate („Cuvintele-mi vin usor, scoase din amnezie / si toate, absolut toate, miros a poezie.” Disertatie amorfa), iar jocul poetic se desfasoara strabatand uneori indecizii, vehiculand motive culturale, imprumutand modele literare.
Semnul maturizarii pare impacarea cu sine: cuvintele-mi scapa din gura/ stoluri-stoluri de pasari calatoare/ fug ca imaginile tumultuoase din minte/ si se duc, of, cum se duc,/ vestind potrivirea apoteotica din mine,/ si flori frumoase cresc peste/ cadavrul masinariei rasturnate/ si viata continua inflorita iarasi/ ca o binecuvantare intamplatoare/ pe obraji mai incolteste o floare,/ un mugur rasfrant de lacrima sincera.”(Cum sa scriu)
Modelele culturale sunt firesti varstei si lecturilor scolare parcurse de autor… Uneori fortand registrele sintaxei si folosind reflexivul realizeaza un lexic divers, nedisociat pe registre, cu structuri sintactice arhaice si calchiate, in care tentatia neologismelor pare determinata de nevoia de flexibilizare a conotatiflor. Tanarul si imperfectul poet din primul volum („aceste randuri asternute/ de-un tanar si imperfect / poet..”, in poezia Scribere) depaseste starea de criza marturisita in Eclipsa de gandire si devine astfel un „Imblanzitor de cuvinte” care cauta „orizonturi noi noute”, Incercand: „ sa vrajesc cu vocea-mi neincercata/ tainele clarului de luna/ ce sporovaieste in mine.” (Imblanzitor de cuvinte). Procedeele de expresivitate sunt izbutite si generoase: de la metafora „gingasul pui de vis” (Luptator de martie) la sinestezia „ soapta fina a timpului”, sau aliteratia „ zar zurliu zornaind” (Mare Nostrum).
Textul care corespunde oarecum intitularii volumului prin tema filozofica, satira subtila si conotatiile politice este Barocul „acum”: „umbre pale de cavaleri arzand interstelar/ supernove asteptand cu nerabdare/ expansiunea cea neagra,/ sub farmecul unui poem bland / ce se-asterne epic printre randuri”. Dimensiunea reflexiva metatextuala asupra actului scrierii dovedeste la Sergiu Hategan o constiinta poetica bine conturata.” – Prof. Aneta Gabor, Liceul Pedagogic „Carmen Silva” Timisoara