Dimineata a fost dulce,
Doua cesti, cafea cu soare
si ca nimeni sa nu stie
Ai adaugat candoare. Ludmila Rain
Cand un vers te hraneste cu lumina divina ii ramai recunoscator toata viata, eu am acest sentiment cand citesc poeziile Ludmilei Rain si cred ca oricine va citi acest volum de poezie va simti acelasi lucru. A crea un poem inseamna a darui viata din viata ta celorlalti. Bucuria pe care o ofera creatiile acestei minunate autoare e hrana sufleteasca nepretuita, fiecare metafora lasa amprenta Absolutului in inima celui ce si-a deschis-o in momentul intalnirii cu versul datator de nemurire. E de neoprit emotia care te copleseste atunci cand lecturezi versul Ludmilei, e atat de viu si te patrunde pana in adancul fiintei. Ce poate fi mai inaltator decat sa te inalti pe aripi de poezie?
