O perspectiva personala dupa 30 de ani de la Revolutie si de la caderea Cortinei de Fier.
O carte de amintiri, scrise sub forma unor povestiri de sine statatoare, care urmaresc cronologic cursul unei vieti asa cum a fost. Volumul inregistreaza momente de mare incarcatura emotionala, intinse pe mai bine de 50 de ani, de la descoperirea lumii in cei dintai ani de viata, la revelatiile adolescentei, primele iubiri si clipele de cumpana ale existentei. Nu lipsesc aspecte din istoria recenta a Romaniei, privite din perspectiva martorului direct: noaptea de cosmar a marelui cutremur din 4 martie 1977, demonstratia din 21 decembrie 1989 in Piata Universitatii sau mineriada din iunie 1990 de la Bucuresti.
Jumatate din viata am trait-o dincoace de Cortina de Fier, cu toate privatiunile impuse de nedreapta divizare a Europei dupa al Doilea Razboi Mondial. Am inceput sa simt frustrarea fata de aceasta stare de fapt inca din anii liceului, dar ea a devenit tot mai acuta in perioada facultatii si insuportabila in ultimii ani ai comunismului. Am purtat cu mine in suflet aceasta Cortina de Fier, pretutindeni, tot timpul cat a existat. Prabusirea ei in 1989 nu a insemnat ca pentru mine a disparut atunci cu totul, pentru ca ranile lasate au fost prea adanci. insa, asa cum incearca sa dovedeasca paginile acestei carti, in Romania de zi cu zi, dincoace de Cortina, viata a continuat totusi sa pulseze, incercand sa mentina echilibrata vesnica balanta schimbatoare a Binelui si Raului. Adrian Savoiu
