Noul drum spre Poiana Brasov, constructie impresionanta realizata in timp record acum o jumatate de veac, nu este numai o lucrare inginereasca de prestigiu. El are dopotriva si atributele unei opere arhitecturale, in acceptiune vitruviana: firmitas – dovedind neindoielnic durabilitate; utilitas – solutionand simplu cerinte functionale complexe si favorizand noi oportunitati de valorificare; venustas – fiind atat depozitar al propriei frumuseti, descinse din compozitia sa echilibrata, cat si deschizator inspre frumusetea orasului din vale si a reperelor arhitectonice ori naturale ale acestuia, prin perspectivele pe care le face posibile. Dar, dincolo de toate atuurile tehnice sau artistice invocabile, drumul acesta ascunde o performanta pe care doar putine edifici au mai atins-o la Brasov: aceea de a fi devenit in mod natural un simbol comunitar de referinta, o constanta a mentalului colectiv. Il purtam asadar cu grija in profunzimile noastre, iar el ne poarta la randu-i, lin dar ferm, pe inaltimile sale.
