Nicio cultura organizationala nu poate inflori in lipsa participarii entuziaste a liderului ei. Indiferent cat de bine gandite, atent programate si staruitor aplicate ar fi elementele tale culturale, un comportament inconsecvent sau ipocrit al persoanei responsabile va arunca totul in aer.
Horowitz isi propune sa-i convinga pe cititori sa adopte punctul sau de vedere bazat pe experienta, conform caruia culturile organizationale cele mai robuste, sustenabile sunt cele bazate pe actiune, nu pe vorbe; o aliniere a personalitatii si a strategiei; o constientizare si o evaluare onesta a normelor asimilate in prima zi de lucru de catre angajatii noi – nu de veterani -, care incearca sa vada de ce anume va fi nevoie pentru a reusi; o deschidere catre integrarea talentului si a perspectivelor din afara; cu devotament pentru etica explicita si virtutile sustinute de principii care ies in evidenta si au sens; si, nu in cele din urma, o disponibilitate de a propune <
Ginghis Han definea loialitatea intr-un mod foarte diferit de cel al contemporanilor sai. De obicei conducatorii le cereau razboinicilor sa moara pentru ei, dar Ginghis vedea loialitatea ca pe o relatie bilaterala, care ii dadea raspunderi semnificative. Cand doi herghelegii l-au prevenit in legatura cu un complot impotriva sa, acesta i-a facut generali. Dupa ce trupele sale l-au luat prizonier pe unul dintre arcasii lui Jamuka, care aproape l-a ucis pe Temujin cu o sageata trasa de la distanta, arcasul i-a explicat lui Temujin ca nu era ceva personal; a fost nevoit sa urmeze ordinele comandantului sau. Arcasul se astepta sa fie condamnat la moarte, dar Temujin l-a facut ofiter, apoi acesta a devenit un mare general. – Ben Horowitz
Traducere din limba engleza de Irina Brates.
Codul cartii: VEL978-606-9801-73-4-
