Cuprins:
Din partea autorului
Cap. I: Fizica de ce-urilor”
I.1. Forte, miscari, energii
I.2. Caldura frig
I.3. Electricitate si magnetism
I.4. Lumina si culoare
I.5. Atomul ultima caramida a materiei?
Cap. II: Viata si activitatea unor fizicieni celebri
II.1. Arhimede (287-212 i. Hr.)
II.2. Galileo Galilei (1564-1642)
II.3. Johannes Kepler (1571-1630)
II.4. Blaise Pascal (1623-1662)
II.5. Isaac Newton (1642-1727)
II.6. Michael Faraday (1791-1867)
II.7. Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923)
II.8. Antoine Henri Becquerel (1852-1908)
II.9. Marie Curie (1867-1934)
II.10. Ernest Rutherford (1871-1937)
II.11. Niels Bohr (1885-1962)
II.12. Enrico Fermi (1901-1954)
II.13. Albert Einstein (1879-1955)
Cap. III: Descoperiri fizice intamplatoare?
III.1. Hazardul in descoperire
III.2. Mici povesti despre oameni mari
Cap. IV: Modele fizice inspirate din viata
IV.1. Modelul gazului perfect
IV.2. Modelul planetar al atomului
IV.3. Modelul nuclear al picaturii de lichid (un model hidrodinamic)
Cap. V: Fizica si intelepciunea proverbelor
Bibliografie
Fragment din volumul „Fizica vietii cotidiene” de Marian P. Ciuperceanu:
1.4.19 De ce apare curcubeul dupa ploaie?
Unul dintre cele mai frumoase fenomene atmosferice, curcubeul are la baza separarea luminii venite de la Soare in componentele sale (ROGVAIV) de catre picaturile fine de apa ce le refracta diferit. Astfel, lumina rosie este franta mai putin decat lumina verde sau cea albastra.
Mai stim ca…
In conditii favorabile, pe cer apar doua curcubee, unul principal-intens si unul secundar – mai palid. In arcul curcubeului principal, culoarea rosie se situeaza in partea exterioara, iar in cel secundar rosul se situeaza in interior (distributia culorilor in cele doua curcubee este inversa). Intre cele doua curcubee cerul este mai intunecat (zona alexandrina, cunoscuta inca din antichitate).
In Vechiul Testament curcubeul este semnul Impacarii dintre Dumnezeu si Noe la incetarea Potopului.
1.4.20 De ce corpurile par mai intunecate atunci cand sunt umede?
Numeroase corpuri, precum materialele textile sau nisipul, par mai intunecate atunci cand sunt umede. Acest lucru se datoreaza faptului ca pelicula subtire de apa ce acopera corpul respectiv capteaza lumina incidenta. De fapt, majoritatea suprafetelor poseda asperitati si dupa ce lumina traverseaza pelicula de apa este partial absorbita la suprafata de separatie apa-aer, o parte din lumina este din nou reflectata iarasi inspre corpul respectiv s.a.m.d. Reflectand mai putin lumina, atunci cand este umeda suprafata ce prezinta asperitati apare mai intunecata ochiului observatorului.
1.4.21 De ce cerul este albastru?
Aerul este incolor si totusi cerul senin este albastru. Lumina alba a Soarelui combinatie a tuturor culorilor loveste particulele mici din atmosfera. Acestea capteaza o mica parte din lumina si o emite (difuzeaza) mai departe in toate directiile.
Moleculele din aer disperseaza lumina provenita de la Soare pe intregul cer care capata culoarea albastra deoarece lumina albastra este mult mai puternic dispersata decat lumina celorlalte culori.
Din partea autorului
Cap. I: Fizica de ce-urilor”
I.1. Forte, miscari, energii
I.2. Caldura frig
I.3. Electricitate si magnetism
I.4. Lumina si culoare
I.5. Atomul ultima caramida a materiei?
Cap. II: Viata si activitatea unor fizicieni celebri
II.1. Arhimede (287-212 i. Hr.)
II.2. Galileo Galilei (1564-1642)
II.3. Johannes Kepler (1571-1630)
II.4. Blaise Pascal (1623-1662)
II.5. Isaac Newton (1642-1727)
II.6. Michael Faraday (1791-1867)
II.7. Wilhelm Conrad Rontgen (1845-1923)
II.8. Antoine Henri Becquerel (1852-1908)
II.9. Marie Curie (1867-1934)
II.10. Ernest Rutherford (1871-1937)
II.11. Niels Bohr (1885-1962)
II.12. Enrico Fermi (1901-1954)
II.13. Albert Einstein (1879-1955)
Cap. III: Descoperiri fizice intamplatoare?
III.1. Hazardul in descoperire
III.2. Mici povesti despre oameni mari
Cap. IV: Modele fizice inspirate din viata
IV.1. Modelul gazului perfect
IV.2. Modelul planetar al atomului
IV.3. Modelul nuclear al picaturii de lichid (un model hidrodinamic)
Cap. V: Fizica si intelepciunea proverbelor
Bibliografie
Fragment din volumul „Fizica vietii cotidiene” de Marian P. Ciuperceanu:
1.4.19 De ce apare curcubeul dupa ploaie?
Unul dintre cele mai frumoase fenomene atmosferice, curcubeul are la baza separarea luminii venite de la Soare in componentele sale (ROGVAIV) de catre picaturile fine de apa ce le refracta diferit. Astfel, lumina rosie este franta mai putin decat lumina verde sau cea albastra.
Mai stim ca…
In conditii favorabile, pe cer apar doua curcubee, unul principal-intens si unul secundar – mai palid. In arcul curcubeului principal, culoarea rosie se situeaza in partea exterioara, iar in cel secundar rosul se situeaza in interior (distributia culorilor in cele doua curcubee este inversa). Intre cele doua curcubee cerul este mai intunecat (zona alexandrina, cunoscuta inca din antichitate).
In Vechiul Testament curcubeul este semnul Impacarii dintre Dumnezeu si Noe la incetarea Potopului.
1.4.20 De ce corpurile par mai intunecate atunci cand sunt umede?
Numeroase corpuri, precum materialele textile sau nisipul, par mai intunecate atunci cand sunt umede. Acest lucru se datoreaza faptului ca pelicula subtire de apa ce acopera corpul respectiv capteaza lumina incidenta. De fapt, majoritatea suprafetelor poseda asperitati si dupa ce lumina traverseaza pelicula de apa este partial absorbita la suprafata de separatie apa-aer, o parte din lumina este din nou reflectata iarasi inspre corpul respectiv s.a.m.d. Reflectand mai putin lumina, atunci cand este umeda suprafata ce prezinta asperitati apare mai intunecata ochiului observatorului.
1.4.21 De ce cerul este albastru?
Aerul este incolor si totusi cerul senin este albastru. Lumina alba a Soarelui combinatie a tuturor culorilor loveste particulele mici din atmosfera. Acestea capteaza o mica parte din lumina si o emite (difuzeaza) mai departe in toate directiile.
Moleculele din aer disperseaza lumina provenita de la Soare pe intregul cer care capata culoarea albastra deoarece lumina albastra este mult mai puternic dispersata decat lumina celorlalte culori.
Codul cartii: EMI978-973-753-380-7
