Aparator al libertatii fiintei umane, Bernanos indreapta acest violent eseu polemic si vizionar impotriva societatii industrializate, considerand ca nici civilizatia franceza, nici cea a batranului continent nu sunt compatibile cu modul de raportare la tehnica al noii Civilizatii a Masinilor sau cu filozofia liberala anglo-saxona care, incurajand materialismul, progresismul si primatul cantitatii asupra calitatii, a dezvoltat o noua antropologie bazata pe egoism si profit. Aceasta conceptie despre om, ca simpla rotita intr-un angrenaj politico-economic imanent, consacra tehnica, iar pe masura ce devalorizeaza spiritul fiintei umane si ii limiteaza posibilitatile de a actiona dupa liberul arbitru, ii perturba modul de gandire, conspira impotriva vietii ei interioare si o transforma intr-o creatura supusa si iresponsabila.
Apel catre imbecili si totodata un apel extrem de actual la constructia unei societati in care fiinta umana sa-si recastige demnitatea, Franta impotriva robotilor este o apologie a libertatii, o manusa aruncata, pe de o parte, idolatrilor tehnicii, ai profitului si ai fortei si, pe de alta, celor care refuza sa inteleaga ca o lume cucerita de Tehnica isi pierde libertatea. Scurtul eseu, controversat la timpul sau, cu mai bine de 70 de ani in urma, dar si astazi, este o provocare plina de curaj, lansata de un profet umanist viciilor de functionare ale unei civilizatii viitoare, chiar acum in plina desfasurare.
La jumatate de secol dupa Bernanos, putem depune marturie ca a spus adevarul, ba chiar putem merge mai departe decat el: dusmanul cel mai implacabil si cel mai distructiv al vietii spiritului este capitalismul industrial. Dar adevarul este ca Franta impotriva robotilor ar trebui sa fie mai bine inteleasa in zorii secolului XXI decat la mijlocul secolului XX si ca Bernanos este intr-adevar cel mai mare profet al ecologiei spirituale.
