Gheata de sub picioarele ei

Politia ajunge la locul unei crime atroce. Trupul unei femei decapitate zace intr-o casa eleganta din suburbiile Stockholmului – crima e cu atat mai abominabila cu cat seamana in mod straniu cu o alta, savarsita cu zece ani in urma si ramasa nerezolvata. Acum insa exista un suspect: charismaticul CEO Jesper Orre, proprietarul casei, care a disparut. Ca sa descifreze misterul din jurul acestui sarmant om de afaceri, detectivii Lindgren si Olsson apeleaza la ajutorul lui Hanne Lagerlind-Schon, un stralucit profiler. Dar pe urmele suspectului se afla si Emma Bohman, o tanara angajata la compania acestuia si cu care Orre a avut o scurta aventura.

Noua revelatie a literaturii scandinave, Camilla Grebe ne ofera un thriller psihologic pe cat de inteligent construit, pe atat de captivant ca poveste – perfect pentru fanii Camillei Lackberg, ai lui Jo Nesbo sau Ruth Ware. – Publishers Weekly
 

Citind cele trei marturii nestatornice ale personajelor, avem senzatia ca pasim pe o gheata din ce in ce mai subtire. – Sunday Mirror
 

O intriga magistral condusa. Cei ce vor sa regaseasca atmosfera din Fata din tren vor indragi o antieroina cum n-au mai intalnit. – Booklist
 

Impresionant… Un tur de forta care aduce numele Camillei Grebe pe primul raft al literaturii nordice noir, din ce in ce mai aglomerat. – Kirkus Review

Camilla Grebe (n. 1968 la Stockholm, Suedia) a absolvit Scoala de Economie din Stockholm si este cofondatoarea Storyside, o editura specializata in carti audio. Impreuna cu sora ei Asa Traff, a scris cinci romane foarte apreciate avandu-l in centru pe psihologul Siri Bergman. Primele doua romane din serie au fost nominalizate la Best Swedish Crime Novel de catre Academia scriitorilor suedezi de romane politiste. Grebe semneaza si populara trilogie Moscow Noir (scrisa in colaborare cu Paul Leander-Engstrom).
Gheata de sub picioarele ei a cunoscut un succes fulminant, fiind publicata in 22 de tari. Drepturile de ecranizare au fost achizitionate de New Line Cinema, iar producator va fi Andrew Lazar (American Sniper).

„Stau in masina, pornesc motorul si cad pe ganduri. Imi scot telefonul si tastez numarul lui Manfred pana sa apuc sa ma razgandesc.

Suna de sapte ori inainte sa raspunda.

– Isuse Cristoase, Lindgren! E aproape miezul noptii. Sper ca e ceva important.

– Buna seara si dumneavoastra, domnule.

Manfred nu e chiar atat de furios, nu are cum sa fie. Dar cu tatii care au copii mici nu poti sa stii niciodata, isi apara somnul cu aceeasi inversunare cu care alti barbati isi apara coaiele. Dar ce stiu eu? Nu am schimbat niciodata un scutec.

– Ai raportul medicului legist in fata?

– Care dintre ele?

– Autopsia femeii din casa lui Orre.

El ofteaza zgomotos.

– Da. La mine pe computer. Asteapta un minut.

Revine dupa cateva minute. Pe fundal aud un copil care plange, un tipat ascutit care creste si descreste ca o alarma de incendiu stricata.

– Imi cer scuze daca te-am trezit, ii spun.

– Ar fi trebuit sa te gandesti la asta inainte sa suni, baiguie el. Ce vrei sa stii?

– Daca victima avea urme sau rani la ochi sau in jurul ochilor. De exemplu, pe pleoape?

La celalalt capat al liniei e liniste si ma uit afara la strada Hornsgatan. Cativa hoinari in noapte dispar la capatul strazii, in directia pietei Sodermalmstorg. In piata Mariatorget, un barbat se lupta cu vantul, tragand un caine dupa el. O masina singuratica trece in viteza in directia Hornstull.

– La ochi, zici? Da, se pare ca da. Multumeste stelei tale norocoase ca Fatima Ali a fost cea care a facut autopsia si nu cascatul ala tampit din Boras. A gasit doua rani mici sub forma de intepaturi pe interiorul fiecareia dintre pleoapele superioare si o mica rana la optsprezece milimetri sub ochiul drept. Ranile aveau diametrul de unu pana la doi milimetri si nu au strapuns pielea. Cu alte cuvinte, superficiale. A refuzat sa speculeze ce le-a cauzat. De ce? Si totusi, despre ce-i vorba?”