Aceasta lucrare imbina, intr-o maniera originala, hotarari recente pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, relevante pentru materia dreptului muncii si asigurarilor sociale, cu jurisprudenta nationala (hotarari pronuntate de Curtea Constitutionala, Inalta Curtea de Casatie si Justitie, celelalte instante), care ilustreaza rezolvarea unor probleme similare in contextul legislativ roman, la care se adauga si unele hotarari pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, prin care au fost interpretate norme din dreptul UE ce si-ar putea gasi aplicarea in cauze in care se pun problemele de drept analizate de CEDO
Fragment din carte:
„COMENTARIU
Trebuie avut in vedere ca, in aceasta cauza, Curtea nu a analizat in concret daca primele de care au beneficiat angajatii ce nu au fost concediati si de care, probabil, ar fi putut beneficiat si reclamanta, in perioada cuprinsa intre data concedierii si data reintegrarii in functie, ar fi trebuit sa fie avute in vedere la stabilirea intinderii despagubirilor la care ar fi avut dreptul reclamanta ca urmare a concedierii nelegale.
In aceasta privinta, Curtea a urmat concluziile instantelor nationale in aplicarea principiului subsidiaritatii, ca urmare a faptului ca a constatat ca reclamanta a beneficiat de o procedura contradictorie in trei grade de jurisdictie, fara a putea retine vreolficalcare a garantiilor oferite de art. 6§1 din Conventie.
Pe de alta parte, motivul pentru care instantele nationale au retinut ca bonusurile respecfive nu puteau fi incluse in calculul despagubirilor cuvenite reclamantei a fost acela ca ele nu faceau parte din salariul legal cuvenit functionarilor publici. Motivul particular retinut de instantele nationale pentru a stabili ca aceste prime nu faceau parte din salariu, cel al sursei de finantare, nu particularizeaza si concluzia acestora, in sensul ca ceea ce au concluzionat aceste instante a fost ca pentru determinarea despagubirilor trebuie avut in vedere salariul cuvenit care nu include orice venituri incasate anterior concedierii de un salariat. In cauza prezentata rezulta ca era vorba de o prima periodica dar care era in directa relatie cu sumele incasate la buget de autoritatea administrativa si nu era prevazuta ca parte a salariului unui functionar public. ”
Fragment din carte:
„COMENTARIU
Trebuie avut in vedere ca, in aceasta cauza, Curtea nu a analizat in concret daca primele de care au beneficiat angajatii ce nu au fost concediati si de care, probabil, ar fi putut beneficiat si reclamanta, in perioada cuprinsa intre data concedierii si data reintegrarii in functie, ar fi trebuit sa fie avute in vedere la stabilirea intinderii despagubirilor la care ar fi avut dreptul reclamanta ca urmare a concedierii nelegale.
In aceasta privinta, Curtea a urmat concluziile instantelor nationale in aplicarea principiului subsidiaritatii, ca urmare a faptului ca a constatat ca reclamanta a beneficiat de o procedura contradictorie in trei grade de jurisdictie, fara a putea retine vreolficalcare a garantiilor oferite de art. 6§1 din Conventie.
Pe de alta parte, motivul pentru care instantele nationale au retinut ca bonusurile respecfive nu puteau fi incluse in calculul despagubirilor cuvenite reclamantei a fost acela ca ele nu faceau parte din salariul legal cuvenit functionarilor publici. Motivul particular retinut de instantele nationale pentru a stabili ca aceste prime nu faceau parte din salariu, cel al sursei de finantare, nu particularizeaza si concluzia acestora, in sensul ca ceea ce au concluzionat aceste instante a fost ca pentru determinarea despagubirilor trebuie avut in vedere salariul cuvenit care nu include orice venituri incasate anterior concedierii de un salariat. In cauza prezentata rezulta ca era vorba de o prima periodica dar care era in directa relatie cu sumele incasate la buget de autoritatea administrativa si nu era prevazuta ca parte a salariului unui functionar public. ”
Codul cartii: ROS978-606-8794-22-8
