Iisus ma iubeste

Catastrofa este iminenta in Malente, o mica asezare din Germania. Sosia lui George Clooney (in rolul Diavolulului) sta la panda, recrutand calareti pentru Apocalipsa programata saptamana urmatoare. Si are de unde alege… Unii si-ar putea pune sperantele in interventia salvatoare a Arhanghelului Gabriel, care se afla si el in oras. Doar ca acesta este ocupat peste masura cu maratonul de sex tantric izbavitor.
Intre timp, Joshua, tamplarul cel bland in sandale, o intalneste din intamplare pe Maria, o burlacita cam trecuta. La cei treizeci si ceva de ani ai ei, Maria a ajuns intr-un punct mort al carierei si, colac peste pupaza, tatal sau are o relatie cu un soi de nimfomana din Europa de Est. Prin urmare, atunci cand aratosul Joshua apare in viata ei ca sa-i repare acoperisul, Maria isi da seama ca nu are nimic de pierdut daca il invita in oras. Dar cum ramane cu misiunea lui divina?
Apocalipsa se declanseaza mai devreme decat era programata. Si lucrurile nu arata grozav…
Mucalita si lejera, „Iisus ma iubeste“ este o carte provocatoare, plina de surprize. O meditatie surprinzatoare pe tema credintei, a liberului-arbitru si a naturii umane.
Cartea prezinta si ilustratii alb-negru.
Fragment din cartea „Iisus ma iubeste” de David Safier
„Cand m-am trezit, auzeam in jurul meu un fel de „cip, cip, cip”. Ma aflam pe un pat de spital, legata de o masinarie care facea „cip, cip, cip”. Dar de ce atat de tare? Nu puteau sa-i lase pe bolnavi sa se odihneasca in liniste si sa nu-i chinuie cu „cip, cip”-ul asta? M-am uitat sa vad cum arat: ma dezbracasera si acum aveam pe mine o camasa de noapte de spital. Afara deja se intunecase. Oare s-o chem pe asistenta de garda?
„Cip, cip, cip…” Hai ca i-am tras una masinariei cu pricina si s-a oprit, in sfarsit, din piuit. Abia acum m-au cotropit gandurile care trebuiau sa-mi vina in minte cand eram pe lac: „Joshua m-a scos de pe fundul lacului”, „Mi-a salvat viata” si mai ales: „Fir-ar sa fie, asta-i chiar Iisus!”
Pe urma, am mai constientizat o chestie si mai grava: „Doamne, asta-i Iisus, iar eu m-am uitat la fundul lui cu jind!”
Am tras aer adanc in piept si am incercat sa ma linistesc. Dar daca toate astea nu se petrecusera decat in imaginatia mea? Daca sejurul pe fundul lacului mi-o fi deranjat creierul si oi fi fost victima unor halucinatii? Daca de fapt nu m-a salvat Joshua si am iesit singura din apa? Doar bunul Dumnezeu stie cum. Ma rog, intr-un fel sau altul. Da, dar… cum m-am descurcat de una singura? N-as fi fost in stare niciodata sa inot pana la mal. Atunci care era cealalta solutie? Daca n-am fost victima unor halucinatii, Joshua este intr-adevar Iisus! In cazul asta, puteam oare sa ma bucur ca nu m-am inecat, pentru ca eram taman coapta pentru iad. Practic, nu i-oi fi propus lui Joshua sa urce in camera mea cu gandul sa ma culc cu el?
Ma rog, adevarul e ca m-ar fi trimis la plimbare. ”