Institutii de drept civil. Curs selectiv pentru licenta ed.3

Autorii acestui volum si-au propus sa ofere studentilor Facultatii de Drept si Stiinte Administrative a Universitatii „Valahia” din Targoviste, o noua editie a Cursului selectiv pentru licenta, in cadrul careia au fost alese cele mai importante „Institutii de drept civil”.
Prima tema priveste actul juridic, materie fundamentala pentru intregul drept pozitiv, in reglementarea caruia, actualul Cod civil avanseaza o serie de solutii noi. Analiza nu se opreste doar la simplele explicatii de rutina ale acestor prevederi normative, ci isi propune si o serie de observatii critice privind modul cum au fost receptate principalele orientari ale proiectelor europene de codificare a dreptului aplicabil contractelor, cu trimiteri la o serie de surse bibliografice aparute intre timp.
In continuare, sunt examinate principalele reglementari ale persoanei fizice si juridice, dupa care sunt analizate prescriptia si decaderea, in timp ce tema a V-a este rezervata dreptului de proprietate si posesiei.
Din materia obligatiilor civile, au fost selectate efectele contractelor sinalagmatice, riscul contractului, iar tema a VII-a este rezervata raspunderii civile delictuale, materie in care actualul Cod civil aduce o serie de reglementari noi privitoare la prejudiciu, premiza si conditia sine qua non a oricarei ipoteze de raspundere civila.
Prof. univ. emerit dr. Sache Neculaescu
Fragment din lucrarea „Institutii de drept civil. Curs selectiv pentru licenta ed.3” de Sache Neculaescu si Livia Mocanu
„Sectiunea a III-a
Regimul juridic al nulitatii
§1. Notiune. Prin regimul juridic al nulitatii actului juridic civil intelegem regulile prevazute de lege pentru aplicarea acestei sanctiuni privitoare la persoanele care o pot invoca, termenul inauntrul caruia poate fi invocata si posibilitatea de a fi acoperita prin confirmare.
§2. Regimul juridic al nulitatii absolute. Regulile care guverneaza regimul juridic al nulitatii absolute sunt prevazute de art. 1.247 C. civ.:
 — potrivit dispozitiei de la alin. (2) al textului invocat, nulitatea absoluta poate fi invocata de orice persoana, pe cale de actiune sau de exceptie. Astfel, pot invoca nulitatea absoluta, partile actului juridic, avanzii lor cauza, procurorul, precum si instanta, din oficiu, obligata in mod expres prin prevederea de la art. 1.247 alin. (3) C. civ. Principiul rolului activ al judecatorului in procesul civil face ca nulitatea absoluta sa poata fi pusa in discutia partilor, de instanta, din oficiu. Aceasta nu inseamna ca instanta s-ar putea autoinvesti, ci, in cadrul unui proces initiat de parti judecatorul care apreciaza ca un act pe care se intemeiaza una dintre parti este lovit de nulitate absoluta, il poate supune discutiei partilor, in conditii de contradictorialitate.
Dar un alt principiu, de aceasta data, de drept procesual civil, spune ca nicio actiune civila nu poate fi promovata in justitie, fara a avea un interes legitim de protejat (pas d’ interes pas d’action). Cand spunem ca orice persoana interesata poate invoca nulitatea absoluta, avem in vedere faptul ca cel care o invoca trebuie sa vizeze un folos personal. ”