O serie integrala in 10 volume care contine nu mai putin de 75 de romane si 28 de povestiri ce il au ca protagonist pe unul dintre cei mai celebri detectivi si totodata unul dintre cele mai memorabile personaje ale literaturii franceze din secolul trecut, comisarul Maigret.
Fragment din cartea „Integrala Maigret Vol.10” de Georges Simenon
„Ca de obicei, cind comisarul Maigret fusese numit sa se ocupe de caz, se putea spune ca nu mai exista nici un indiciu nou de descoperit. Toata lumea se ocupase de ancheta si martorii fusesera interogati de nenumarate ori, intii de Jandarmerie, apoi de politia din Corbeil, de magistrati si de reporteri.
– O sa vedeti ca faptasul e Emile Gradut! i se spusese.
Fragment din cartea „Integrala Maigret Vol.10” de Georges Simenon
„Ca de obicei, cind comisarul Maigret fusese numit sa se ocupe de caz, se putea spune ca nu mai exista nici un indiciu nou de descoperit. Toata lumea se ocupase de ancheta si martorii fusesera interogati de nenumarate ori, intii de Jandarmerie, apoi de politia din Corbeil, de magistrati si de reporteri.
– O sa vedeti ca faptasul e Emile Gradut! i se spusese.
Si Maigret, care tocmai il interogase pe Gradut timp de doua ore, revenise la locul faptei cu miinile in buzunarele paltonului gros, ursuz si privind peisajul mohorit ca si cum ar fi vrut sa-si cumpere acolo un lot de casa.
Nu era interesat de ecluza de la Coudray, unde esuase slepul, ci de celalalt capat al biefului, situat la opt kilometri in amonte, la ecluza de la Citanguette.
Acolo, decorul era in fond acelasi ca in aval. Satele Morsang si Seine-Port se aflau pe celalalt mal, destul de departe. Astfel, nu se vedea decit apa linistita marginita de cringuri si, uneori, crevasa unei foste cariere de nisip.
Dar la Citanguette se afla un bistrou, asa ca ambarcatiunile se straduiau din rasputeri sa poposeasca acolo peste noapte. Un adevarat bistrou pentru marinarii de apa dulce, de unde puteau cumpara piine, conserve, salam, fringhii si fin pentru cai.
Si acolo se poate spune ca si-a facut Maigret ancheta, fara sa lase aceasta impresie, bind din cind in cind un paharel, asezindu-se linga soba, dind cite o raita pe-afara in timp ce patroana, aproape la fel de blonda ca un albinos, il privea cu un respect amestecat cu ironie.
Iata ce se stia despre seara de miercuri: din momentul in care incepuse sa se faca intuneric, Aiglon VII, un mic remorcher din amonte, isi adusese ca pe niste boboci de rata cele sase slepuri in fata ecluzei de la Citanguette. In acel moment cadea o ploaie marunta. Dupa amararea ambarcatiunilor, oamenii se adunasera la bistrou, ca intotdeauna, sa bea un aperitiv in timp ce ecluzistul retragea manivelele.”
Codul cartii: POL978-973-46-7890-7
