Poate ca frumusetea va salva lumea, dar ce fel de frumusete? in cel mai recent roman al sau, Lebede toxice, Cornelia Petrescu diseca negurile armoniilor aparente, regasind si readucand in lumina uscaciunea, meschinaria, invidia, netrebnicii general umane pe care insa, cu acelasi remarcabil talent de observator din umbra, le identifica in tanara societate romaneasca post-revolutionara. Drept e ca, de aceasta data, amintirile si parfumurile, voioase sau ravasitoare, din tara natala, se impletesc in imaginarul autoarei cu amprentele peregrinarilor ce poarta personajele de pe un mal pe celalalt al Atlanticului, din Franta in Canada si inapoi in Romania.
