Poate ca Paler avea dreptate sa creada ca fiecare gaseste intr-o tara ceea ce cauta in ea; un alt fel de a spune ca nici o privire nu e noua si neintinata de prejudecati, fie ele si culturale. Sau, mai ales cultu-rale… Iar Franta este, cu siguranta, una din tarile europene cele mai atinse de acest tip de subiectivitate stinjenitoare. Sa deschizi ochii intr-o lume in care aproape fiecare pas e ca o firimitura de madlena proustiana inseamna sa declansezi resorturile unei memorii ascunse, cea a stereo-tipurilor din carti, albume, filme, discuri. si cum iluziile cad de foarte de sus, iar realitatea nu se supune intotdeauna inchipuirii, neconcordantele si devierile surprinse la fata locului descumpanesc.
