Intr-un orasel aragonez, Huesca, asupra caruia planeaza inca fantasmele celui de-al Doilea Razboi Mondial si ale Razboiului Civil, se dezvaluie treptat itele unei complicate plase de intrigi si comploturi ce unesc si dezbina, pe rand, guvernarea civila, clerul si saloanele lumii mondene.
Carlos Sanchez, fiul carciumarului din oras, atins de o mistica nebunie care il face sa se creada alesul Domnului, devine miza, tinta si, intr-un final, victima acestor jocuri de putere.
Intr-un crescendo atent construit, Michel del Castillo ne poarta printr-o vasta tragicomedie ecleziastica si civila, in care micul perimetru urban Huesca devine o metafora a spatiului ideologic, a Spaniei eterne, punctul de intalnire a axelor temporale si intereselor sociale. Manejul spaniol, publicat in 1960, aduce, dincolo de accentele satirice indreptate spre ipocrizia unei lumi inca zguduite de Razboiul Civil, o dureroasa meditatie asupra destinului unei tari prinse intre nesiguranta prezentului si neacceptarea trecutului.
Michel del Castillo pare condamnat sa strabata la infinit un camp de ruine. Sa rascoleasca printre daramaturi pentru a smulge, iar si iar, fragmente din viata sa. Sa le reuneasca, sa le coasa la loc, pentru a alcatui un autoportret cat de cat complet. […] Greu incercat pana in strafundurile fiintei sale, Michel del Castillo a stiut sa ramana in picioare. A continuat sa mearga inainte. – Jean-Pierre Tison, Lire, mai 1998
Carlos Sanchez, fiul carciumarului din oras, atins de o mistica nebunie care il face sa se creada alesul Domnului, devine miza, tinta si, intr-un final, victima acestor jocuri de putere.
Intr-un crescendo atent construit, Michel del Castillo ne poarta printr-o vasta tragicomedie ecleziastica si civila, in care micul perimetru urban Huesca devine o metafora a spatiului ideologic, a Spaniei eterne, punctul de intalnire a axelor temporale si intereselor sociale. Manejul spaniol, publicat in 1960, aduce, dincolo de accentele satirice indreptate spre ipocrizia unei lumi inca zguduite de Razboiul Civil, o dureroasa meditatie asupra destinului unei tari prinse intre nesiguranta prezentului si neacceptarea trecutului.
Michel del Castillo pare condamnat sa strabata la infinit un camp de ruine. Sa rascoleasca printre daramaturi pentru a smulge, iar si iar, fragmente din viata sa. Sa le reuneasca, sa le coasa la loc, pentru a alcatui un autoportret cat de cat complet. […] Greu incercat pana in strafundurile fiintei sale, Michel del Castillo a stiut sa ramana in picioare. A continuat sa mearga inainte. – Jean-Pierre Tison, Lire, mai 1998
Codul cartii: CVE973-669-196-9
