In completarea documentelor pastrate in arhive, memorialistica demistifica si reprezinta o sursa pretioasa de pagini de istorie reala, nu trucata, plasmuita in laboratoarele dezinformarii comuniste. Valoarea documentara a acestor scrieri este atestata de interesul sporit al Securitatii de a le depista si confisca pe cele redactate si pastrate in tara pana in 1989 si de a-i compromite pe autorii celor scrise si publicate in lumea libera inainte de acest an. Daca asemenea marturii reprezentau un pericol pentru regimul ilegitim comunist, era evidenta forta lor de atestare a unor evenimente si eperiente personale… Semnificativ este interesul autorilor de a divulga ororile, de a savarsi un act de recuperare si pastrare a memoriei, echivalent cu o datorie definitiva fata de rostirea adevarului istoric si fata de semenii de suferinta, ale caror destine au fost nimicite intre zidurile temnitelor.
