Majoritatea poemelor din aceasta
carte au fost pentru un timp pierdute,
odata cu un caiet-jurnal pe care l-am
uitat intr-un avion. in mod neasteptat si
cu totul incantator pentru mine, caietul a
fost gasit si pastrat apoi pe seama unor
mecanisme umane misterioase care tin
foarte probabil de himerism la unul
dintre birourile unui aeroport, asa ca
l-am putut recupera, o aventura la fel de
plina de suspans ca scrierea propriu-zisa
a textelor, neprogramata, in calatoriile
din ultimii ani, mereu cu sentimentul ca
poezia are caile ei nestiute si independente
de autor.
