Miercuri, respiram

„Miercuri, respiram” este un roman palpitant si realist in acelasi timp, cu personaje memorabile si intamplari ca-n viata, scris azi si aici, pentru cititoarele de azi si de aici. 
Capitolul 1 din carte poate fi ascultat aici


Fragment din carte:
„Toate burticile sus!
Luni e ziua de gimnastica pentru gravide. Ce concept straniu, vei spune! Asta credeam si eu inainte sa si particip la ciudata activitate. Dupa ce-am bifat patru sedinte la rand, stiam SIGUR ca e cel mai dubios lucru din lume.
Mai intai trebuie sa te imbraci cu ceva comod, misiune imposibila cand esti gravida in ultimul trimestru. Cam orice-ai purta, tot incomod te simti, pentru ca ai burta cat o roata de camion, te trage in fata, te dezechilibreaza, coloana lupta din greu sa gestioneze noul centru de greutate, plasat mult mai in fata ca de obicei, picioarele se umfla, salele dor, genunchii cedeaza, vezica se cere golita o data la cincisprezece minute, iar tu trebuie sa te imbraci comod, ca sa poti balansa burta in toate directiile intru mentinerea tonusului muscular in ciuda faptului ca tot ce mai poti face este sa zaci esuata pe o canapea.
Cam ce bluza te poate ajuta sa te simti comod in aceasta situatie? Ori poate niste colanti cu sclipici? Iti tragi pe tine niste haine de casa lalai, ramai in ciorapi si speri ca nu-s desperecheati, gauriti sau prea murdari (e la noroc, nu e ca si cum ti-ai mai vazut talpile in ultima luna). Primesti o minge uriasa si o salteluta de izopren pe care speri ca nu va trebui sa te intinzi, pentru ca n-ai vazut prin preajma nici o macara care sa te si ridice la final.
Imediat va veni si antrenoarea, mai mult ca sigur o silfida care n-are de balansat o burta de zece kilograme, compensata de solduri de cinci. Ea va sta in fata si va dirija baletul burtilor obosite, cu eleganta si sadism. Va folosi, desigur, pana la epuizare, termenul de burtici, ca sa castige simpatie si sa nu arunce nimeni cu salteluta in directia ei.
Prima mea zi de luni la gimnastica pentru gravide a fost destul de tulburatoare, pentru ca in loc de instructoarea slaba pe care o vazusem in prezentari, in fata noastra s-a asezat tot o gravida. Ba mai mult, era una pe care o cunosteam deja. ”