Acesti oameni ciudati si masinariile lor de „cuvinte coapte” si mai mult sau mai putin zburatoare, se numesc cu un termen, vai, desuet! poeti. Intr-o lume in general insensibila la acest fenomen al transformarii necuantificabile a emotiilor in cuvinte, Constantin Vaciu este unul dintre ei si isi asuma, cu o resemnare adesea autoironica, rolul ingrat de a fi un nou cavaler al Exodului din lumea reala in cea de pergament, prin intermediul unui singur vehicol simbolic: „renastem/ de fiecare data/ ca sa murim/ invatand/ arta iubirii
”. – Dan-Silviu Boerescu
Codul cartii: ITG978-606-992-619-2
