O sa ma stii de undeva e ca o matriosca din papusi de sticla, cu care umbli c-un fel de teama, sa nu le scapi si sa se strice, dar apasa fara frica, intra, trage, priveste-le, studiaza-le, citeste au trecut prin multe, au rezistat in lumea reala si au sa reziste si-n varianta lor hirtioasa. (
) Dupa ce-o sa citesti cartea ei de debut, o sa exclami precum o tenismena care tocmai a cistigat un turneu foarte important WOW! si de aici incolo o sa stii exact de unde o cunosti. – Mihail Vakulovski
Scrisul acestei femei frumoase din toate unghiurile de vedere si de simtire nu se savureaza. Se musca, se mesteca, se-nghite drag. E dulce si te ustura. Incantatie samanica este aceasta, nu scriitura. Vrajitorie curata careia n-ai cu ce sa vrei sa i te sustragi. Curgi cu ea, te-amesteci si te umpli de buna mireasma. Pentru ca ea e buna si se da. Pentru ca ea e atat de buna incat te restituie tie-ti. Cuvinte-flori-de-camp care nu se aduna-n manunchiuri, ci se rasfira-n poeme. L-am auzit pe Iulian Tanase zicand c-asa se cheama povestile-poeme. Indata m-am gandit la Petronela, c-o stiu de undeva, din miezul nestricat al lumii, din timpurile-n care nu i se despartisera apele si nici vantoasele in asta si cealalta. Pe cand aveam noi ochi multi de heruvimi si aripi sase de serafimi. – Ana Barton
Scrisul acestei femei frumoase din toate unghiurile de vedere si de simtire nu se savureaza. Se musca, se mesteca, se-nghite drag. E dulce si te ustura. Incantatie samanica este aceasta, nu scriitura. Vrajitorie curata careia n-ai cu ce sa vrei sa i te sustragi. Curgi cu ea, te-amesteci si te umpli de buna mireasma. Pentru ca ea e buna si se da. Pentru ca ea e atat de buna incat te restituie tie-ti. Cuvinte-flori-de-camp care nu se aduna-n manunchiuri, ci se rasfira-n poeme. L-am auzit pe Iulian Tanase zicand c-asa se cheama povestile-poeme. Indata m-am gandit la Petronela, c-o stiu de undeva, din miezul nestricat al lumii, din timpurile-n care nu i se despartisera apele si nici vantoasele in asta si cealalta. Pe cand aveam noi ochi multi de heruvimi si aripi sase de serafimi. – Ana Barton
Fragment din cartea „O sa ma stii de undeva” de Petronela Rotar:
„Buna dimineata
numele meu de botez este Petronela. celalalt nume al meu e Elena. detest craciunul si luna decembrie de cind ma stiu.
decembrie e o luna de vinatai, bataturi si moarte. in decembrie, de craciun, cind eram eu mica, a murit tata-mare. il iubeam tare pe tata-mare fiindca ta-ta-mare era mare si bun si se punea in fata lui tata. tata-mare ma iubea, desi nici el nu imi spunea. simteam eu. dar s-a dus. in alt decembrie sinistru, nu am mai fost, brutal, floare. fusesem o floare mica de tot.
tot in decembrie, tot de craciun, l-am gasit pe raposatul, proaspat major, sinucis in spital. si el era mare, a avut noroc, nu i-a cedat inima. eu nu m-am sinucis iarna, ca iarna nu e anotimpul meu, am ales o zi frumoasa de primavara. la spital a venit sa ma viziteze Sita, proful de romana, care credea ca sunt talentata si imi publica poeziile in revista scolii. in aproape fiecare decembrie am fost singura. de murit, raposatul mi-a facut un favor si a decedat vara. ani in sir, decembrie a fost sinonim cu spitalele bigudiului mic. acum doi ani, tot in decembrie, m-au sunat de la liceul bigudiului mare. sa vin repede, ca a luat pastile. sa stau linistita, ca au sunat ei la ambulanta. ma gindesc ca toti oamenii misto pe care ii stiu au incercat sau s-au gindit macar sa se sinucida. asta asa, ca sa bifeze si optiunea asta. sa nu te gindesti deloc la suicid mi se pare nesimtire. sa iti iasa, prostie. si oricum, mamele nu au acest buton de exit.
tot in decembrie, la inceput, am venit acum citiva ani dintr-o vacanta calda, iar tata era paralizat pe partea dreapta si incapabil sa mai vorbeasca. si tot decembrie, demult, era, cind m-am maritat cu burta la gura si nu a fost nicio scofala.
buna seara. numele meu de botez e Petronela. am 37 de ani si aseara a venit si la mine, in sfirsit, mosul. nu eram suparata pe el ca m-a lasat sa astept atit.
tot in decembrie, la inceput, am venit acum citiva ani dintr-o vacanta calda, iar tata era paralizat pe partea dreapta si incapabil sa mai vorbeasca. si tot decembrie, demult, era, cind m-am maritat cu burta la gura si nu a fost nicio scofala.
buna seara. numele meu de botez e Petronela. am 37 de ani si aseara a venit si la mine, in sfirsit, mosul. nu eram suparata pe el ca m-a lasat sa astept atit.
celalalt nume al meu este Elena. nu am nimic cu luna decembrie. e o luna misto.”
Codul cartii: HBP978-606-763-140-1
