Lacoste, Franta, anii ’60. Patrick Melrose, un copil plin de imaginatie, se adapteaza cu greu la viata alaturi de parintii sai. Intr-o dupa-amiaza, inainte de sosirea oaspetilor la o petrecere, viata lui Patrick se va schimba radical.
New York, anii ’80. Patrick trebuie sa mearga la New York, intrucat tatal sau a murit. Este insa un weekend plin de droguri si de cosmar.
Urmarind traiectoria uluitoare a lui Patrick Melrose, de la o copilarie traumatizanta alaturi un tata abuziv si o mama alcoolica in Provence-ul anilor ’60 la dependenta de droguri din New Yorkul anilor ’80, romanele lui Edward St Aubyn fac o critica dura a clasei aristocrate britanice. Patrick Melrose incearca sa se salveze, dar drogurile nu il fac sa-si uite trecutul, iar petrecerile stralucitoare nu-i ofera izbavire
In colectia Carte Pentru Toti apar romane premiate precum Dorinta de Richard Flangan, Winston Duru de Paul Beatty sau Patrick Melrose de Edward St Aubyn.
Bestsellerul international Patrick Melrose de Edward St Aubyn a inspirat serialul cu acelasi nume cu Benedict Cumberbatch in rolul principal, disponibil pe HBO GO. Cartea ni-l prezinta pe Patrick Melrose, un copil plin de imaginatie care se adapteaza cu greu la viata alaturi de parintii sai. Intr-o dupa-amiaza, inainte de sosirea oaspetilor la o petrecere, viata lui Patrick se va schimba radical.
Nimic din subiectul acestor romane nu va poate pregati pentru umorul coroziv al universului lui St Aubin sau – mai surprinzator – pentru densitatea sa filosofica. – Zadie Smith
Unul dintre cele mai bune cicluri din fictiunea contemporana. – The Boston Globe
O proza sclipitoare, socanta…De neuitat. – The Wall Street Journal
Fragment din cartea „Patrick Melrose. Nu conteaza, vesti rele” de Edward St Aubyn
„David era inconjurat de prada familiei americane matriarhale a lui Eleanor. Desene de Guardi si Tiepolo, Piazzeta si Novelli se ingramadeau pe pereti. Un paravan francez din secolul al XVIII-lea, plin de maimute gri-maronii si trandafiri roz, impartea incaperea lunga in doua. Partial ascuns In spatele lui, fata de locul unde statea David, se afla un bufet chinezesc negru, a carui parte de sus era intesata de siruri ordonate de sticle, iar rafturile erau pline cu intaritoarele lor. David isi turna ceva de baut, gandindu-se la raposatul lui socru, Dudley Craig, un scotian betiv si fermecator pe care mama lui Eleanor, Mary, il daduse afara atunci cand intretinerea lui devenise prea costisitoare.
Dupa Dudley Craig, Mary se casatorise cu Jean de Valencay, considerand ca, daca era sa tina un barbat, acesta ar putea macar sa fie duce. Eleanor crescuse intr-un sir de case in care fiecare obiect parea sa fi fost detinut de un rege sau imparat. Casele erau minunate, dar oaspetii le paraseau cu un sentiment de usurare, constienti ca, in ochii ducesei, nu erau suficient de buni pentru scaunele pe care se asezasera.
David se duse spre fereastra inalta din capatul incaperii. Era singura care avea draperiile trase si oferea o priveliste catre muntele din fata. David se uita adesea la stancile golase de calcar sfartecat, care i se pareau niste modele de creiere umane aruncate pe panta verde-inchis a muntelui sau, alteori, un singur creier distrus de zeci de incizii. Se aseza pe canapeaua de langa fereastra si se uita afara, incercand sa-si induca o senzatie primitiva de admiratie.”
