Psihologie in 30 de secunde

Cainii lui Pavlov, psihanaliza, studiul despre obedienta al lui Milgram sau terapia cognitiva a lui Beck? Stii ce inseamna toate acestea (sau macar ai auzit de ele), insa intelegi oare suficient de bine aceste teorii psihologice incat sa iti exprimi parerea la o petrecere sau sa ii uimesti pe cei din jur cu nivelul tau de cunoastere? 

 

Psihologia in 30 de secunde selecteaza 50 dintre cele mai importante teorii din acest domeniu fascinant si le explica cititorului neavizat in mai putin de jumatate de minut, folosind nu mai mult de doua pagini, circa 300 de cuvinte si o ilustratie. Deslusind functionarea mintii umane, cartea prezinta si o serie de somitati ale psihologiei, printre care William James, Aaron Beck si (desigur) Sigmund Freud. De la behaviorism la teoria cognitiva, care este cea mai buna maniera de a controla demonii interiori? 
 

Editorul Christian Jarrett este jurnalist premiat, care lucreaza pentru revista The Psychologist publicata de Societatea Britanica de Psihologie. Jarrett editeaza Research Digest, blogul recunoscut pe plan international al societatii. Este si autorul cartii The Rough Guide to Psychology (2011), coautor al volumului This Book Has Issues, Adventures in Populor Psychology (2008) si a contribuit la cartea 30-Second Theories (2009) 

Autori: Voughan Bell, Moheb Costandi, Christian Jarrett, Dave Munger, Tom Stafford

Teoria in 30 de secunde

„Ce nu ma omoara ma face mai puternic.” Asa fredona rapperul Kanye West in 2007, odata cu lansarea single-ului Stronger. Friedrich Nietzsche, filosof german, spunea cam acelasi lucru, in secolul XIX, cand scria: „Ceea ce nu ne ucide ne face mai puternici”. Cuvintele lor ar putea fi motto-ul ideal pentru psihologia pozitiva – o miscare ce a luat nastere in Universitatea Pennsylvania, odata cu discursul prezidential al psihologului Martin Seligman din 1998, rostit la Congresul anual al Asociatiei Psihologilor. Seligman deplangea faptul ca, vreme de multi ani, psihologia se concentrase doar pe afectiuni psihice si pe stres emotional. Prin urmare, a invitat psihologia sa se concentreze mai degraba pe aspectele pozitive – pe punctele forte si pe virtutile individului. Azi, psihologia pozitiva, ca disciplina secundara, se bucura de propria revista stiintifica, de o organizatie internationala si de conferinte sustinute regulat. Cercetarile in domeniu au scos la iveala ca personalitatea oamenilor poate fi intarita de experiente traumatizante, cum ar fi supravietuirea in urma unui dezastru sau chiar boala. In domeniul muncii, s-a dovedit ca productivitatea poate creste cand managerii se concentreaza pe punctele forte ale angajatilor. Cat despre terapie, s-a descoperit ca se obtin rezultate mai bune daca terapeutul se concentreaza pe punctele forte ale clientilor, nu doar pe problemele lor.”