Vazuta de sus, dinspre ochiul dumnezeiesc al auto – rului atotputernic, viata are aspectul unui puzzle in com – pletare, cu zone albe, care in – trerup figurile in curs de con – stituire. Acest fel de a construi, de a reconstrui cu ajutorul me – moriei si al fictiunii, care completeaza golurile cu presu – puneri plauzibile, este tesatura narativa care ne permite sa ne povestim dar si sa ne simtim implicati, ca cititori, in dramele, in tragediile unor straini. Personajele Letitiei Vladislav, in curs de dezvaluire, de intruchipare, sunt, la inceput, departe de noi, cititorii, dar sfarsesc prin a ne intra in minte si suflet, uneori pana la identificare. Un roman de o forta exceptionala, de o unitate de ton si o linie melodica complexa, urmarita cu strictete si fantezie. (Dan Culcer)
