Rascumpararea omenirii de sub puterea diavolului, a mortii si a iadului, s-a facut de Mantuitorul nostru Iisus Hristos. Pentru inlaturarea starii nefericite: „Trebuia – precum zice fericitul Augustin una din doua: Sau omul sa se ridice la Dumnezeu, sau Dumnezeu sa se pogoare la om”. Prima fiind cu neputinta, a ramas ca rascumpararea omenirii sa se faca tot din partea Dumnezeirii, prin Domnul Iisus Hristos. Pentru aceasta El poarta si numirea de Rascumparator. Aceasta ne-o arata Dumnezeiasca Scriptura in mai multe locuri. Odata cu rostirea pedepsei protoparintilor nostri pentru calcarea poruncii, Dumnezeu in milostivirea Sa, le-a dat si nadejdea mangaietoare a venirii in lume a unui Rascumparator sau Mantuitor, care sa scape omenirea de sub greutatea pacatului.
Rascumpararea sufletului nostru a adus-o Mantuitorul prin sangele Lui, asemenea unui pelican care isi hraneste puii cu sangele sau. Despre pelican se spune ca isi hraneste puisorii cu sangele sau. Isi impunge pieptul cu ciocul si lasa sa picure sange pentru puisorii lui. Daca pelicanul ar avea grai, el ar putea zice: „Eu imi hranesc puii cu sange”. Iar puisorii, la randul lor, ar putea zice si ei: „Noi traim cu sange”. […]
Ce icoana minunata este aceasta pentru Jertfa Crucii si Sangele Crucii! Si noi traim prin Sange. Si noi traim prin „Sangele Mielului”. Fara acest Sange nu este – si nu poate fi – nici viata, nici mantuire. – Protos. Nicodim Mandita
Codul cartii: AGA978-973-9721-83-7
