Religiile lumii. Imagini, texte, traditii

Studiile din acest volum au un caracter interdisciplinar pregnant, fiind realizate la confluenta mai multor arii tematice si metodologii de cercetare, toate reunite sub semnul studiului aplicat al religiei. Veti regasi aici lucrari venind dinspre filosofia religiei, teologie si mistica, studii biblice, hermeneutica, istoria religiilor, sociologie, literatura, cartografie, arta religioasa. Traditiile religioase sunt abordate pornind de la texte, imagini sau teme fundamentale, studiate in perspectiva sincronica sau diacronica. Volumul cuprinde studii referitoare la traditia iudaica (biblica, rabinica, filosofica), traditia crestina (studiu biblic, exegeza, iconografie, cartografie), traditia budista tibetana (cu trimiteri, in perspectiva comparata, la hinduism, la traditia Bon sau la budismul Theravada si budismul Chan). Ele sunt grupate in patru sectiuni, pe arii tematice: Studii biblice, Religie si identitate, Istoria ideilor religioase, Religie si reprezentare.

 

Sper ca acest volum sa ii incurajeze pe toti cei care doresc sa inteleaga sau sa aprofundeze, cu instrumente pertinente, fenomenul religios. Numai o cunoastere temeinica, izvorata din bucuria curata de a intelege oamenii si lumea, poate surprinde frumusetea si nobletea invataturilor inalte pe care ni le daruiesc religiile lumii. – Madeea Axinciuc

 

Care este diferenta dintre certitudine si cunoastere? Cum putem distinge certitudinea simtului comun de cea din cadrul jocului de limbaj religios? Putem gasi un punct in care acestea se intalnesc? […] Wittgenstein sustine, in sensul acesta, ca „pe Dumnezeu nu-L poti auzi vorbind cu altii, ci numai cand tu esti cel caruia i se adreseaza”. –  Sabina Avram

 

Tantra budista are o abordare cu totul diferita de cea traditionala: departe de a cere obisnuita dezicere de natural, ea propune valorizarea umanului, utilizarea naturii umane drept „combustibil” pe calea catre implinirea spirituala. – Iulian Lucian Maidanuc

 

Biserica de lemn de la Ibanesti are o invelitoare clasica, din lemn. Mai exact, acoperisul este din sindrila si este lucrat „[…] in patru ape pentru intreaga sarpanta a bisericii”, aceasta fiind o alta trasatura definitorie a bisericilor de lemn din judetul Olt. – Gabriela Drimba

 

Mapamondurile aveau rolul de a afirma viziunea religioasa crestina despre lume, in acord cu dogma Bisericii. Hartile aveau cu siguranta multiple functii, insa, indiferent de intentia cu care au fost realizate, hartile exprima fara indoiala o viziune cosmologica si o intelegere a lumii, proprie spiritualitatii crestine. –  Ioana Zamfir

 

Sfintirea zilei a saptea reprezinta, de fapt, o declaratie pe care Creatorul o face despre creatia Sa. Dumnezeu nu este doar un producator al lumii, un mester priceput, ci El ramane prezent in lume dupa finalizarea crearii ei. – Beniamin Chircan

 

Prin fata transcendentul se manifesta in imanent, fata este urma manifestarii, a prezentei lui Dumnezeu, fata este epifanie divina. Aceasta caracteristica instituie asemanarea pe planul intregii umanitati. – Rodica Guramulta

 

Cand si cum s-a realizat separarea crestinismului de iudaism? Care este momentul in care se poate vorbi despre o religie crestina? Numeroase raspunsuri au fost oferite la aceste intrebari. Unele dintre ele s-au concentrat pe rolul esential pe care l-a avut Biserica in coagularea noii religii crestine – dezvoltarea structurilor ecleziastice, a ierarhiei si a regulilor de organizare interna, stabilirea modului in care se savarseste ritualul, modalitatile de interpretare a scripturilor iudaice si elaborarea unui corpus nou de texte si traditii. – Alina Tariceanu

 

Intelegerea Esentei lui Dumnezeu, patrunderea secretelor Creatiei Sale, precum si meritul de a avea revelatii nu sunt concepte straine de Baal Shem Tov, ele sunt omniprezente in cariera marelui tadik, reprezentand fundamentul cunoasterii sale. – Andrada Chioveanu