Sangele

Actiunea romanului Sangele incepe brusc, cu descoperirea unei spargeri la capela relicvelor dintr-o veche manastire madrilena. Cititorul este introdus in miezul actiunii politienesti de descoperire a faptasilor, dar mai ales a mobilului faradelegii. Autorul ridica valul de mister cu care este acoperita miscarea catolica numita Opus Dei, incercand in acelasi timp si o demistificare a cultului relicvelor, cult care face parte din arsenalul de propaganda al slujitorilor Bisericii Catolice. Minunile desfasurate sub ochii credinciosilor – cum ar fi lichefierea sangelui Sfantului Pantelimon – sunt oare reale sau sunt „ajutate” sa se produca prin interventia noilor descoperiri ale stiintei? Cititorul va urmari cu sufletul la gura desfasurarea anchetei politienesti, asezonata cu descrieri si analize foarte pertinente a doua capodopere ale pictorului flamand Hieronymus Bosch – „Gradina desfatarilor” si „Adoratia Magilor” -, o plimbare prin catacombele Parisului, referiri la monstruoasele experimente medicale ale lui Josef Mengele, precum si decodificarea unor misterioase inscriptii in greceste. Sfarsind lectura, cititorul va ramane uluit la dezlegarea misterului care invaluie pe parcursul intregii carti o intriga foarte bine condusa si care scoate in evidenta pregatirea filosofica si teologica a autorului, care, din interiorul tagmei ecleziastice, isi poate permite critica sistemului din care a iesit in mod voluntar. O carte din care cititorul interesat, nu numai de intriga politista, are multe de invatat.
Traducere din limba spaniola si note de Adriana Steriopol.