Sarcina este o perioada delicata, iar ceea ce se intampla in corpul tau iti poate afecta copilul multi ani dupa nastere. Exista dovezi noi care sustin ca prea mult stres acumulat in timpul sarcinii creste riscul ca micutii sa dezvolte dupa nastere probleme emotionale, fizice si comportamentale, THDA ori sa intampine dificultati de invatare. De fapt, asa cum demonstreaza cartea, reducerea stresului in perioada sarcinii poate fi considerata la fel de importanta pentru sanatatea fatului precum evitarea alcoolului sau a tutunului.
In aceasta lucrare importanta neuropsihologul Susan Andrews ofera instrumente eficiente si solutii usor de aplicat care ajuta femeile insarcinate de pretutindeni sa-si tina sub control nivelul de stres:
autoevaluari care determina nivelul de stres zilnic
o formula de calcul simpla ca sa afli cat trebuie sa reduci din nivelul de stres
peste 30 de tehnici de relaxare si reducere a stresului
Fragment din volum:
O modalitate de a transmite anxietatea
Una dintre teoriile importante care explica felul in care stresul femeii insarcinate poate afecta copilul este teoria dereglarii axei HPA. Daca o femeie insarcinata are parte de foarte mult stres si anxietate, nivelul de cortizol din sange va creste, ajungand astfel si la fat. Conform acestei teorii, creierul fatului incepe sa considere nivelul crescut de cortizol ca fiind normal”. Prin urmare, decide ca nu are nevoie de atat de multi receptori pentru hormonii de stres in hipocamp.
Concret, creierul in dezvoltare al fatului isi poate reduce numarul de celule menite sa ajute copilul sa gestioneze stresul pe viitor. Capitolul trei descrie felul in care hormonii de stres, unul dintre ei fiind cortizolul, sunt produsi atunci cand trebuie sa facem fata unor provocari, cand gandim sau ne facem griji in privinta unei probleme. Copiii care se nasc cu un numar redus de celule in hipocamp, al caror rol este acela de a-i ajuta sa faca fata situatiilor tensionate, intampina dificultati in a reactiona la suparare, deoarece cortizolul ramane mai mult timp in sistemul lor. In lipsa unui numar adecvat de receptori care sa ajute corpul sa elimine hormonii de stres, copilul are sanse mai mari sa experimenteze anxietatea si posibil depresia. Pe scurt, daca o femeie insarcinata sufera de stres cronic, bebelusul ei ar putea fi mai putin apt sa gestioneze stresul.
Majoritatea studiilor care au vizat actiunea efectiva a stresului prenatal asupra dezvoltarii creierului s-au bazat pe observarea animalelor. Cercetarea pe subiecti umani a fost mai dificila; cu toate acestea, parerea aproape unanima a specialistilor care s-au ocupat de acest subiect este ca stresul maternal afecteaza creierul fatului prin mecanisme hormonale, in special prin interactiunea dintre hipotalamus, cortexul suprarenal si glanda pituitara, sau axa HPA, care se activeaza atunci cand suntem stresate. Activand acest sistem in mod regulat (cronic), ajungem sa provocam o dereglare.”
Codul cartii: COR978-606-793-047-4
