Scrisa in memoria actorului Toma Caragiu si a poetului Ahoe, cartea constituie o mostra a ceea ce li se putea intampla oamenilor in iadul terorii comuniste. Povestea propriu-zisa a anchetei la care au fost supusi naratorul si prietenul sau Ahoe in urma unui denunt compromitator dezvaluie, in plan secund, natura duala a artistului Toma Caragiu, temerar in a da glas pe scena unor adevaruri incriminatoare la adresa regimului, voalate, desigur, sub aparenta comicului, dar destul de temator in viata privata in ceea ce priveste posibilitatea de a fi implicat in orice fel de anchete, mai ales ca se stia ca acestea presupuneau, invariabil, si o forma sau alta de suferinta fizica. Astfel, prietenia dintre narator si Toma Caragiu ia sfarsit in momentul in care Toma hotaraste ca nu mai vrea sa tina legatura cu autorul dupa plecarea acestuia in strainatate, tocmai pentru ca el insusi sa nu devina suspect in ochii regimului. Cu Ahoe insa, autorul a ramas prieten pana la moartea poetului, in 1992.
