„Poezia nu se scrie. Ea rasare de undeva, dintr-o alta lume de simtire, in momente pretioase de deschidere, de receptivitate, de gratie.
O lume a unor altfel de frecvente-unduiri ale acelui Ocean Cauzal al Existentei Vibratii primordiale Care cresc, care se coaguleaza , devenind ganduri-simtiri-cuvinte-forme
O lume a unor altfel de frecvente-unduiri ale acelui Ocean Cauzal al Existentei Vibratii primordiale Care cresc, care se coaguleaza , devenind ganduri-simtiri-cuvinte-forme
La inceput a fost Cuvantul
Cuvantul Universului care va deveni viata, fiinte, simtire, cuvinte ale acestor fiinte, prin care isi exprima ele simtirea. Vibratii-cuvinte care creeaza forme: ale Dumnezeului sau ale fiintelor
Poezia nu se citeste. Uneori acele cuvinte nu inseamna nimic pentru minte: pentru ca poezia nu poate fi inteleasa cu mintea
Trebuie doar sa o lasi sa te patrunda ca sa incerce sa trezeasca si in tine acele unduiri ale unor altfel de simtiri
Sa poti patrunde si tu, in acea alta lume, a unor altfel de intelesuri-cuvinte-forme
Si poate ca, astfel, patrunzand in adancimi, vei descoperi si tu Oceanul Cauzal
si acele frecvente primordiale ale sale
, unduirile care devin Existenta-Manifestare
, ganduri-simtire
, cuvinte-forme
La Inceput a fost Cuvantul: Vibratia primordiala, Cuvantul Creatiei
care va deveni viata, gand, simtire, cuvant
Un Inceput care este, insa, mereu, incontinuu
Perpetuu
” – Indra
Fragment din cartea de poezii:
„Stii Tu, Doamne?
Stii Tu, Doamne?
Fara Tine lume-ai pustie.
Nici pacea nu-i pace
Nici viata nu-i vie
Si vorba e stearpa
Si viersul e ciung,
Cand nu esti acolo
Sa-l vezi alergand
Prin inimi de piatra
Gasindu-si mormant
Stii tu, Doamne
Ca fara Tine,
Ceru-i foarte departe
Si e gol pe Pamant?”
Codul cartii: LIL978-606-94297-4-7
