Autor distins cu Premiul Locus pentru literatura
Ged este cel mai mare vrajitor din Pamantsimare, dar in tinerete a fost un baiat nechibzuit. Foamea pentru putere si cunoastere l-a facut sa iscodeasca secrete stravechi si, din greseala, a eliberat in lume o umbra malefica. Si astfel incepe aventura lui tumultuoasa, in care Ged trebuie sa-si manuiasca abil talentul de vrajitor, cuvintele si puterea in incercarea de a readuce echilibrul.
In Un vrajitor din Pamantsimare, Ursula K. Le Guin creeaza o lume fantastica surprinzatoare, in care puterea cuvintelor e invincibila.
In Pamantsimare exista o magie straveche, iar invataturile de aici sunt pe atat de valabile, de pline de intelepciune si de necesare pe cat poate visa cineva. – Neil Gaiman
Din seria Pamantsimare fac parte:
Volumul 1: Un vrajitor din Pamantsimare
Volumul 2: Mormintele din Atuan
Fragment din romanul „Un vrajitor din Pamantsimare” de Ursula K. Le Guin:
„CAPITOLUL 6. Vanat
De-ndata ce Pendorul se cufunda dincolo de orizont, Ged, privind spre rasarit, simti cum ii patrunde iar in inima spaima starnita de umbra; ii era greu sa treaca de la primejdia luminoasa a dragonilor la oroarea aceea fara forma ori speranta. Opri vantul vrajit si pluti purtat de vanturile lumesti, caci iuteala nu-i mai pria acum. Nici macar nu stia ce sa faca. Ar fi trebuit sa fuga, cum spusese dragonul, dar incotro? Catre Roke, se gandi, de vreme ce acolo macar ar fi fost aparat si-ar fi putut gasi vreun sfat printre cei intelepti.
Dar mai intai trebuia sa se mai duca o data la Torningul de Jos ca sa le povesteasca ostrovenilor ispravile sale. Cand se auzi ca se intorsese, cinci zile dupa ce plecase, jumatate din oamenii din targ venira, care in fuga, care vaslind, ca sa caste ochii la el si sa-l asculte. Isi spuse povestea, si un om zise:
– Si cine-a vazut toate minunile astea cu dragoni casapiti si trasi pe sfoara?Daca omul asta ne…
– Potoleste-te! spuse aspru fruntasul ostrovenilor, care stia, ca multi altii, ca un vrajitor spune adevarul in felul lui, si uneori poate chiar sa-l pastreze pentru el, dar, daca spune ceva, atunci este asa cum spune, caci in asta sta puterea sa.
Si asa, ostrovenii se tot minunara si incepura sa simta cum li se duce teama si apoi incepura sa se bucure. Se inghesuira in jurul vrajitorului lor tanar si-l rugara sa le mai spuna o data povestea. Apoi sosira si alti ostroveni care-l rugara acelasi lucru. La caderea noptii nu mai trebui sa le-o spuna – se pricepeau ei mai bine. Deja barzii din sat o potrivisera pe un cantec vechi si incepura sa cante Balada Vinderelului. Focuri mari de tabara ardeau nu doar pe insulele Torningului de Jos, dar si in targuri mai indepartate de la sud si est. Pescarii strigau vestea din barca in barca, si aceasta se ducea din insula in insula: Raul a fost infrant, dragonii nu vor navali niciodata din Pendor!”
Codul cartii: ART978-606-8811-23-9
