Cabala poate fi definita ca fiind doctrina ezoterica ebraica. S. L. MacGregor Mathers, cel care a tradus din latina textul prezentei lucrari, sustine ca Biblia, care probabil a fost cea mai prost inteleasa dintre toate cartile scrise vreodata, contine nenumarate pasaje obscure si misterioase, care raman complet ininteligibile in lipsa unei chei cu ajutorul careia sa se limpezeasca semnificatia acestora. Acea cheie este data de Cabala. Cabala interpreteaza deci Vechiul Testament in sens ocult, recurgand la simbolismul numerelor si al literelor, uneori si la practici magice. Se spune ca a fost predicata de insusi Dumnezeu unui grup ales de ingeri, care au transmis-o mai departe oamenilor, pana la noi.
Kabbala sau doctrina esoterica a evreilor cuprinde doua invataturi: una referitoare la esenta divina si la modurile sale de manifestare, rezumata in Zohar; alta, referitoare la creatie si la legile ei misterioase, descrisa in Sepher Yetsirah.
Zoharul este de fapt un corpus literar redactat in Evul Mediu (sec. XIII-XIV), o culegere de carti cuprinzand discutii, prelegeri sau comentarii pe marginea Pentateuh-ului. Biblia, care probabil a fost cea mai prost inteleasa dintre toate cartile scrise vreodata, contine nenumarate pasaje obscure si misterioase, care raman complet ininteligibile in lipsa unei chei cu ajutorul careia sa se descifreze semnificatia acestora. Acea cheie este data de Kabbala.
Subliniind insemnatatea acestei carti, H. Ginsburg noteaza in Essay of the Kabbalah: Sistemul filozofic religios [dezvoltat in Kabbala] nu numai ca a exercitat, timp de sute de ani, o influenta extraordinara asupra dezvoltarii mentale a unui popor atat de mic precum cel evreu, dar a captivat si mintile unora dintre cei mai mari ganditori ai crestinatatii, in secolul al XVI-lea si al XVII-lea. Printre acestia se numara: Raymond Lulle, celebrul savant metafizician si chimist (mort in 1314); John Reuchlin, renumitul savant si revigorator al literaturii orientale in Europa (1455-1522); Pico della Mirandolla, cunoscutul filozof si erudit clasic (1463-1494); Cornelius Henry Agrippa, distinsul filozof, profet si doctor (1486-1535); von Helmont, un remarcabil chimist si doctor (1577-1644); Robert Fludd, renumitul filozof englez (1547-1637) precum si doctorul Henry More (1614-1687) si lista poate continua, inclusiv cu nume din perioada noastra.
