Atunci cand, la inceputul anilor 70, am inceput sa strang aceste eseuri, toate scrise in deceniul dinainte, in timpul legendarilor ani 60, era departe de a-mi fi clar ce altceva le punea in legatura unele cu altele, in afara de faptul ca eu le scrisesem. Unele erau despre Indonezia, unde lucrasem mai multi ani, unele erau despre ideea de cultura, o obsesie a mea, altele erau despre religie, politica, timp si evolutie, iar unul, care probabil ca avea sa devina cel mai faimos sau, poate, cel mai infam (i-a redus atat pe marxisti, cat si pe intelectualii progresisti, la balbaieli furioase) era un text mai degraba extravagant despre semnificatia mai profunda a luptelor de cocosi in randul balinezilor. Reuseau ele sa alcatuiasca ceva: o teorie? Un punct de vedere? O abordare? Nu aveam nici macar un titlu pentru aceasta chestie, cu atat mai putin o argumentatie.Ma gandisem sa o numesc Semnificatie si cultura, dar regretatul Marvin Kessler, care era editorul meu la Basic Books si caruia ii apartinuse de la bun inceput ideea de a-mi aduna eseurile in volum, a avut, pe buna dreptate, o parere destul de proasta despre el eschivarea era prea evidenta, iar formularea neinspirata si m-a indemnat sa scriu o introducere analitica extinsa in care sa imi enunt pozitia generala. I-am spus ca nu stiam ca am asa ceva. El mi-a raspuns (pe vremea aceea existau editori): O sa gasesti una. si astfel am produs Capitolul I. Descrierea in profunzime: catre o teorie interpretativa a culturii si am descoperit atat o pozitie, cat si un motto cu care am trait de atunci incolo. Aceasta ordine inversata a lucrurilor mai intai scrii si apoi iti dai seama despre ce scrii poate parea ciudata sau chiar perversa, dar ea constituie, cred eu, cel putin in majoritatea cazurilor, procedura standard in antropologia culturala.
Este adevarat ca in Romania nu exista o traditie veritabila a gandirii antropologice si ca disciplina antropologiei, atat cat s-a putut dezvolta ea recent, a ramas un fel de subramura a sociologiei. Din perspectiva mai larga a ansamblului stiintelor sociale, Interpretarea culturilor este poate mai importanta decat pare la prima vedere. Sociologia romaneasca a fost pana nu demult bantuita de spectrul teoriei functionaliste parsoniene, a distinctiei intre economic, politic, social si cultural ca domenii autonome ontologic si epistemologic (faimoasa schema AGIL, ajunsa un fel de cliseu teoretic parsonian), a culturii ca adunatura de valori sau mentalitati (termeni intelesi in cheie individualista si mentalista si care permit o intelegere decontextualiza(n)ta si esentialista a culturii) si a schimbarii sociale ca proces de modernizare sau dezvoltare a intregii societati (incluzand aruncarea la cosul de gunoi al istoriei a practicilor, institutiilor si chiar a oamenilor asociati cu traditionalul, oferind totodata justificarea diferitelor sociologii conservatoare ce refuza atat idealul modernitatii, cat si traditionalul asa cum exista el de fapt, in favoarea unui traditional imaginar si cu adevarat anacronic). Mai mult ca niciodata, stiintele sociale din Romania au nevoie de o baza solida de cunoastere densa, de dezvoltarea unui simt al contextului (cum ar spune Geertz, al localului ca realitate fenomenologica si nu neaparat geografica) si de cultivarea unui etos al cautarii sensului in ceea ce pare a fi profund irational. La fel ca in cazul lui Geertz, aceste lucruri trebuie asumate ca fiind imperative deopotriva epistemice si etice. Din toate aceste puncte de vedere, putem invata atat din succesele, cat si din esecurile lui Geertz . stefan Guga
Clifford Geertz (1926-2006), licentiat in filosofie la Colegiul Antioch, Ohio, a obtinut in 1956 doctoratul in antropologie sociala la Universitatea Harvard cu o teza despre religie in Java, Indonezia. intre 1960 si 1970 a fost profesor de antropologie la Universitatea din Chicago, iar din 1970 s-a mutat la Institutul de Studii Avansate de la Princeton, unde a fondat scoala de Stiinte Sociale, ramanand activ in cadrul Institutului pana la sfarsitul vietii.
Lucrari principale:
The Religion of Java [Religia Javei], Agricultural Involution: The Process of Ecological Change in Indonesia [Involutie agrara: Procesul de schimbare ecologica in Indonezia], Local Knowledge: Further Essays in Interpretive Anthropology [Cunoastere locala: Eseuri suplimentare de antropologie interpretativa]; Works and Lives: The Anthropologist as Author [Opere si vieti: Antropologul ca autor]
