Cel care are chiar si numai cunostinte sumare de literatura alchimica stie ca pe adepti ii interesa o unire finala a substantelor oricum ar fi numit-o pe aceasta. Prin aceasta legatura ei sperau sa atinga telul operei, si anume producerea aurului sau a unui echivalent simbolic. Conjunctia este fara indoiala imaginea primordiala a ceea ce numim astazi legatura chimica.
[
]
Spre deosebire de idealul alchimiei care consta in fabricarea unei substante secrete, unui om, unei anima mundi sau unui Deus «terrenus» si despre care s-a sperat ca va fi un salvator din toate necazurile omenesti, interpretarea psihologica (pregatita de alchimisti) duce la ideea totalitatii omenesti. Aceasta idee are mai intai o importanta terapeutica, ea tinzand sa cuprinda notional acea stare psihica ce rezulta din depasirea unei disocieri, si anume a distantei dintre constiinta si inconstient. Compensarea alchimica corespunde integrarii inconstientului in constiinta, proces prin care ambele sunt modificate. Constiinta cunoaste o largire in special prin impingerea mai departe a orizontului ei, ceea ce inseamna intai o imbunatatire considerabila a situatiei psihice de ansamblu, tulburarea constiintei fiind inlaturata prin contrapozitia inconstientului. in schimb, pentru ca tot ce-i bun trebuie platit scump, conflictul mai inainte inconstient este constientizat si astfel constiinta este impovarata cu o grea ipoteca, fiindca acum solutionarea conflictului este asteptata de la ea. Pentru indeplinirea acestei sarcini ea pare sa fie inzestrata si pregatita insa la fel de prost ca si aceea a alchimistului medieval.
[
]
Ideea conjunctiei constituie un alt exemplu pentru dezvoltarea treptata a unei idei de-a lungul mileniilor.
Istoria sa decurge in doua curente care sunt in mare parte independente unul de celalalt, unul apartinand
teologiei, celalalt alchimiei. in timp ce cea din urma s-a stins de vreo doua sute de ani incoace, in afara unor ramasite minore, cea dintai a cunoscut o noua inflorire in dogma lui assumptio, de unde se poate vedea ca fluxul dezvoltarii nu s-a oprit inca nicidecum.
IV REX sI REGINA
1. Introducere
2. Aur si spirit
3. Transformarea regeasca
4. insanatosirea regelui (Cantilena Riplaei)
5. Latura intunecata a regelui
6. Regele ca anthropos
7. Legatura dintre simbolul regelui si constiinta
8. Problematica religioasa a regenerarii regelui
9. Regina
V ADAM sI EVA
1. Adam ca substanta arcana
2. Statuia
3. Adam ca prim adept
4. Caracterul contradictoriu al lui Adam
5. Vechiul Adam
6. Adam ca totalitate
7. Transformarea
8. Rotundul, capul si creierul
VI CONJUNCtIA
1. Conceptia alchimica a unirii contrariilor
2. Trepte ale conjunctiei
3. Producerea chintesentei
4. Sensul procedurii alchimice
5. Interpretarea psihologica a procedurii
6. Cunoasterea de sine
7. Monocolus
8. Continutul si sensul primelor doua etape ale conjunctiei
9. Treapta a treia a conjunctiei: unus mundus
10. Sinele si ingradirea gnoseologica
