Aceasta lucrare cuprinde traducerea unor texte inedite si ofera o interpretare ampla asupra operei lui Nietzsche si a conceptului de nihilism.
Parcurand lucrarea, cititorii vor descoperi cum Heidegger, Colli, Montinari sau Simon analizeaza sistemului filosofic conceput de Neitzsche, accentuand modul in care acesta a cercetat ontologia umana si imperiul vointei.
Nihilismul, din perspectiva lui Neitzsche, este o stare de spirit care pune sub semnul intrebarii natura a tot ceea ce este cladit, la nivel conceptual si faptic, de catre om. Filosofia sa indeamna la analizarea setului de valori stabilit, si mentiunut prin traditii, punand accent pe faptul ca omul este cel care creaza, si nimic nu se afla in afara sa.
in principal tema nihilismului este tratata ca «nihilism european» (Nietzsche, Heidegger s.a.) implicand de fapt critica lumii moderne, dar si propria «depasire» (Überwindung des Nihilismus), caci «nihilismul european» este pentru Nietzsche intreaga istorie a gandirii europene si poate fi depasit, dar, depasirea nu poate sa fie iarasi obiect al unei morale a imperativului sau a unei incordari morale, ci perspectiva unei ontologii morale, luata sub specia devenirii (J. Simon, Nietzsche und das Problem des europäischen Nihilismus, in: Nietzsche-Kontrovers, 1984, p. 16, 17). Fondul conceptiei lui Nietzsche, sub formula «Überwindung des Nihilismus» (Depasirea, invingerea nihilismului) il constituie valoricul, creatia, nu forta: Eu insumi am cautat o justificare estetica: cum e posibila uratenia lumii: Eu am luat vointa catre frumos, catre persistenta in forme asemanatoare ca un mijloc de pastrare temporara si salvare: fundamentul imi pare insa ceea ce este Etern?Creator (das Ewig-Schaffende), legat de suferinta ca ceea ce trebuie sa fie Etern?Distrugator (das Ewig-Zerstören-Mussende) (Fr. Nietzsche, Nachgelassene Fragmente 1885?87, in: SW 12, p. 113)
