Criza ecologica cu care ne confruntam este atat de evidenta incat devine usor pentru unii ciudat si infricosator de usor sa faca legaturile necesare si sa vada ca totul este interconectat. Aceasta este gandirea ecologica; si cu cat reflectam mai mult asupra ei, cu atat lumea noastra se deschide mai mult. In mod obisnuit, ne gandim la ecologie ca la ceva care are de a face cu stiinta sau cu politicile sociale. Insa, asa cum spunea poetul Percy Shelley in legatura cu avansurile stiintei, Ne dorim ca facultatea creativa sa-si imagineze acele lucruri pe care deja le cunoastem. Ecologia pare a fi cu picioarele pe pamant. Ea are de-a face cu incalzirea globala, reciclare si energie solara; are de-a face cu relatiile cotidiene dintre oameni si entitati non-umane. Asociem uneori ecologia cu credinte fanatice care au, adesea, un continut explicit religios: Frontul de eliberare al animalelor sau Pamantul pe primul loc! De aceea, fiindca nu avem inca o lume cu adevarat ecologica, religia isi face auzit strigatul cu o voce verde. Cum ar putea sa arate o societate ecologica? Care ar fi gandurile unei minti ecologice? Ce fel de arta i-ar placea unei persoane inclinate ecologic? Toate aceste intrebari au un lucru in comun: gandirea ecologica.
