Chiar daca marxismul romanesc este, cantitativ si comparativ vorbind, relativ sarac numeric, el este consistent si relevant (nu doar in grila locala), ignorarea sa postdecembrista fiind, prin urmare, una cat se poate de nejustificata. Miza volumului de fata este de a umple aceasta mare lacuna, analizand contributia teoretica (in raportul ei cu practica politica) a reprezentantilor marxismului romanesc: Constantin Dobrogeanu-Gherea, Lotar Radaceanu, serban Voinea, Lucretiu Patrascanu, Henri H. Stahl, Miron Constantinescu, Pavel Campeanu.
inca de la aparitia teoriei si practicii progresiste in Romania, ideologii si intelectualii liberali si conservatori locali au considerat socialismul o planta exotica. Desi acest lucru este adevarat si nu doar cu privire la socialism ori marxism, ci in legatura cu toate ideile si institutiile moderne ce au patruns in societatea noastra abia in secolul al XIX-lea , nu putem sa nu observam totusi ca, dintre toate plantele de import, marxismul a fost si a ramas cea mai exotica. Poate ca a venit vremea s-o si aclimatizam. (Alex Cistelecan / Andrei State)
Constantin Dobrogeanu-Gherea vazut de Andrei State; Lotar Radaceanu si serban Voinea vazuti de Mihai-Dan Cirjan si Adrian Grama; Lucretiu Patrascanu vazut de Costi Rogozanu; Henri H. Stahl vazut de stefan Guga; Miron Constantinescu vazut de Florin Poenaru; Pavel Campeanu vazut de Alex Cistelecan
